Concediu plătit pentru burnout în România. Ce prevede proiectul de lege depus în Parlament

Inițiativa urmărește prevenirea burnout-ului, un fenomen tot mai frecvent pe piața muncii, și introduce obligații clare pentru angajatori într-un domeniu care, până în prezent, nu a fost reglementat explicit în legislația muncii din România.

Burnout-ul, definit ca fenomen ocupațional, nu ca boală

Potrivit proiectului de lege, epuizarea profesională este definită ca un fenomen legat exclusiv de activitatea profesională, nu ca o afecțiune medicală. Textul legislativ preia definiția Organizației Mondiale a Sănătății și precizează că burnout-ul apare ca rezultat al stresului profesional cronic, gestionat ineficient, manifestându-se prin oboseală persistentă, distanțare față de muncă și scăderea eficienței profesionale.

”Epuizarea profesională se referă exclusiv la fenomene apărute în context ocupațional (…) fără a constitui o afecțiune medicală”, se arată explicit în proiectul de lege.

Această precizare este esențială deoarece explică de ce noul tip de concediu propus nu ar necesita certificat medical: legea tratează burnout-ul ca o problemă de organizare și gestionare a muncii, nu ca una de sănătate individuală.

În expunerea de motive, autorii proiectului susțin că legislația actuală nu oferă instrumente reale pentru prevenirea epuizării profesionale. Deși legea securității și sănătății în muncă prevede obligații generale pentru angajatori, riscurile psihosociale nu sunt abordate în mod clar, iar burnout-ul nu este definit, monitorizat sau prevenit formal.

”În lipsa unui cadru legal care să reglementeze explicit fenomenul, măsurile de prevenire depind exclusiv de inițiative voluntare ale angajatorilor”, se arată în documentul depus în Parlament.

Ce obligații noi ar putea avea angajatorii

Proiectul de lege introduce obligații concrete pentru toți angajatorii, indiferent de domeniul de activitate sau de forma de organizare.

Aceștia ar urma să fie obligați să informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și la metodele de prevenire, precum și să includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la nivelul unității.

Pentru companiile cu peste 50 de angajați, obligațiile devin mai extinse. Acestea ar trebui să realizeze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale, să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale și să instituie un mecanism intern, confidențial, prin care angajații pot avertiza asupra situațiilor de suprasolicitare, fără a avea teama de sancțiuni sau represalii, transmite Digi24.

Cum ar funcționa concediul plătit pentru refacere profesională

Una dintre cele mai discutate prevederi ale proiectului este introducerea concediului plătit pentru refacere profesională. Acest tip de concediu nu ar fi obligatoriu, ci opțional pentru angajatori, urmând să fie stabilit prin regulament intern sau prin contract colectiv de muncă.

Textul legii precizează că zilele libere ar putea fi acordate la cererea angajatului, fără prezentarea unor documente medicale: ”Angajatorii pot institui un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, ce pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale”.

Pe lângă posibilitatea concediului de refacere profesională, proiectul de lege introduce drepturi suplimentare pentru salariați. Aceștia ar avea dreptul să sesizeze riscurile de burnout fără a suporta consecințe negative și să solicite o discuție formală cu angajatorul privind reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă.

Inițiatorul proiectului, senatorul Irineu Darău, a declarat că obiectivul legii este prevenția, ”nu culpabilizarea angajatorilor”, subliniind că un angajat ajuns în burnout ”se recuperează greu, are risc de repetiție, iar întreaga carieră profesională poate fi afectată.”

Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, Ministerul Muncii va avea la dispoziție 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale. Ulterior, angajatorii ar urma să aibă un termen de 12 luni pentru a se conforma noilor prevederi. Legea ar intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Citește și

România, pas decisiv spre găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Răspuns oficial de la Ursula von der Leyen pentru Victor Negrescu

România, pas decisiv spre găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Răspuns oficial de la Ursula von der Leyen pentru Victor Negrescu

Când scăpăm de ger și unde va fi cel mai cald în ianuarie. Cum va fi  vremea în Moldova, Transilvania, Oltenia și  Muntenia

Când scăpăm de ger și unde va fi cel mai cald în ianuarie. Cum va fi  vremea în Moldova, Transilvania, Oltenia și  Muntenia

Generalul Ben Hodges avertizează: ”SUA nu mai sunt un aliat de încredere. O intervenție în Groenlanda ar fi un dezastru pentru NATO”

Generalul Ben Hodges avertizează: ”SUA nu mai sunt un aliat de încredere. O intervenție în Groenlanda ar fi un dezastru pentru NATO”