Avocatul Poporului contestă la CCR neplata primei zile de concediu medical. ”Se ajunge într-o situație absurdă”
Galerie foto (1 fotografii): Avocatul Poporului contestă la CCR neplata primei zile de concediu medical. ”Se ajunge într-o situație absurdă”
Livia Ispas | Publicat: 03.02.2026 16:06 | Actualizat: 03.02.2026 16:29
Avocatul Poporului a sesizat, marți, Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență a Guvernului care a eliminat plata primei zile de concediu medical.
Decizia de a ataca la CCR Ordonanța de Urgență care elimină plata primei zile de concediu vine după numeroasele sesizări primite de Avocatul Poporului.
Excepția de neconstituționalitate are ca obiect prevederile art. II din OUG 91 din 30 decembrie 2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
Articolul II din OUG 91/2025 prevede că pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi.
- Aceste indemnizații se plătesc:
- de către angajator, din a 2-a zi până inclusiv în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu: ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia; a 2-a zi în cazul indemnizațiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Motivele pentru care Avocatul Poporului a sesizat CCR
Avocatul Poporului invocă printre motivele de sesizare a CCR:
- consacrarea constituțională a drepturilor de asigurări sociale de sănătate;
- încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății (art. 34 din Constituție);
- nerespectarea dreptului de proprietate privată având în vedere natura patrimonială a indemnizației de incapacitate temporară de muncă (art. 44 din Constituție);
- încălcarea principiului securității juridice (art. 1 alin. 5 din Constituție);
- nerespectarea cerinței de proporționalitate a măsurii (art. 53 din Constituție);
- nerespectarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți.
Avocatul Poporului cere, în sesizarea trimisă CCR, să analizeze dacă prevederile articolului II din OUG 91/2025 sunt neconstituționale, în condițiile în care plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală.
În aceste condiții, susține Avocatul Poporului, ”statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”.
Avocatul Poporului mai arată în sesizarea trimisă CCR că dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție stabilesc că salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, iar printre acestea se regăsesc și cele privind sănătatea salariaților.
”Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, explică Avocatul Poporului în sesizarea trimisă CCR.
”Penalizează în mod egal cetățenii de bună-credință și pe cei care ar încerca să fraudeze sistemul”
Legat de motivul invocat de legiuitor pentru aceste modificări legislative, respective necesitatea combaterii abuzului de concedii medicale, Avocatul Poporului arată că eliminarea remunerării pentru prima zi de incapacitate de muncă reprezintă o măsură nediferențiată, care îi penalizează în mod egal pe cetățenii de bună-credință și pe cei care ar încerca să fraudeze sistemul.
”Există o disonanță evidentă între scopul declarat - controlul legalității - și mijlocul ales, care este o sancțiune financiară aplicată automat tuturor asiguraților.
Din perspectiva necesității, măsura eșuează, deoarece statul are la îndemână instrumente mai puțin intruzive pentru a atinge același obiectiv, cum ar fi intensificarea controalelor administrative la unitățile sanitare care eliberează certificatele medicale sau alte sancțiuni, fără a priva întreaga populație activă de un drept patrimonial corelativ contribuțiilor plătite.
Se ajunge la situația absurdă în care unui bolnav adevărat nu i se plătește prima zi, dar unuia care fraudează sistemul, deși nu i se plătește prima zi, i se vor plăti celelalte.
În final, examinarea proporționalității stricto sensu relevă un dezechilibru între beneficiul financiar scontat de stat și prejudiciul adus cetățeanului. Prin neplata primei zile de concediu medical, statul rupe contractul social implicit, deoarece asiguratul, deși și-a îndeplinit obligatia fiscală de a contribui cu o cotă procentuală din venit, se vede pus în situatia de a suporta individual riscul social pentru care s-a asigurat.
Această «economie» bugetară afectează pe de-o parte persoanele cu venituri mici, pentru care pierderea veniturilor aferente unei zile de muncă poate influența accesul la medicamente sau tratament, transformând astfel o măsură de eficiență administrativă într-o barieră în calea exercitării dreptului la sănătate, iar pe de altă parte, aduce atingere securității juridice, întrucât cetățeanul care și-a achitat contribuțiile sociale conform legii are așteptarea legitimă ca, în momentul survenirii riscului asigurat (boala), protecția oferită de stat să fie completă, nu fragmentată arbitrar.
Practic, legiuitorul a ales calea cea mai facilă de a diminua cheltuielile prin sacrificarea protecției sociale, ceea ce transformă măsura într-una excesivă și, prin urmare, neconstituțională”, se mai arată în sesizarea Avocatului Poporului trimisă CCR.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
