exclusiv Violeta Alexandru, avertisment despre felul în care se legiferează în România: ”Tendința este să cârpești”

• Interviul iAMnews cu senatoarea Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii, va fi disponibil pe canalul de YouTube iAMnews, de luni, 30 martie, de la ora 19:00.

În interviul acordat iAMnews, Violeta Alexandru a comentat una dintre concluziile sensibile din evaluările recente: faptul că o parte importantă din legislația României trece prin proceduri accelerate. Potrivit acesteia, problema este reală, cunoscută și discutată inclusiv în contactele directe cu reprezentanții OCDE.

”Nu am să mă ascund. Este o problemă”

Întrebată despre faptul că aproximativ 43% dintre legile din România sunt adoptate fie prin procedură de urgență în Parlament, fie prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, Violeta Alexandru a spus că nu vede niciun rost într-o cosmetizare a situației.

”Eu n-am să mă ascund, nu sunt genul, nu văd niciun beneficiu. Dimpotrivă, aș face rău Guvernului și funcționării democrației din România ca să cosmetizez ceva. Este o problemă”, a declarat aceasta.

Senatoarea a explicat că subiectul i-a fost semnalat inclusiv în discuțiile avute la Paris, în contextul întâlnirilor cu reprezentanții Secretariatului OCDE și cu alte delegații implicate în procesul de aderare.

”Așa cum bine ați sesizat, scrie și în raport, au punctat și ei. Bunul-simț îți arată că așa stau lucrurile”, a adăugat Violeta Alexandru.

OCDE critică impredictibilitatea legilor din România

Potrivit Violetei Alexandru, tentația de a folosi instrumente rapide de legiferare există în orice executiv, mai ales în perioade de criză. Ea a invocat și propria experiență guvernamentală, inclusiv perioada pandemiei, când a deținut portofoliul Muncii, când presiunea deciziei rapide era evidentă.

Totuși, susține că această realitate nu schimbă fondul problemei: ordonanțele de urgență și procedurile accelerate nu trebuie transformate în normalitate administrativă.

”Există o tentație și până la un punct n-aș vrea nici să fiu ipocrită, pentru că am fost acolo și știu”, a spus ea. ”Dar, în adâncul sufletului meu, fiind o democrată convinsă și o susținătoare a parlamentarismului ca instrument corect democratic de legiferare, recunosc acest lucru”.

În opinia sa, cheia corectării acestei practici nu este atât una tehnică, cât una politică.

”Indiferent ce scrie în cadrul legal, cum că aceste ordonanțe se dau doar în situații excepționale și doar cu o fundamentare care să justifice urgența, ține de voință politică să cauți să eviți cât mai mult posibil”, a declarat Violeta Alexandru.

Problema de fond: Parlamentul ”cârpește”, nu construiește

Dincolo de critica privind urgența, Violeta Alexandru a descris și o problemă mai profundă a procesului legislativ din România: lipsa unei culturi politice orientate către reforme ample, coerente și bazate pe viziune.

În locul proiectelor mari, argumentează ea, în Parlament predomină intervențiile punctuale, corecțiile mici și reflexul de a modifica fragmente din legi deja existente.

”Tendința este să cârpești. Să vii mai degrabă cu un articol, cu un amendament la o lege, nu să vii cu o viziune de la care să-ți decurgă o serie de reglementări”, a spus senatoarea.

Aceasta afirmă că ”cvasi-majoritatea așa-ziselor proiecte de lege sunt, de fapt, asemenea intervenții”, iar multe dintre ele sunt limitate la ajustări punctuale, fără o arhitectură legislativă coerentă în spate.

Violeta Alexandru a pus această slăbiciune și pe seama diferenței dintre Guvern și Parlament în privința accesului la date și instrumente de analiză.

”Ne lipsește, asta e adevărul, în grupurile parlamentare, apetitul pentru desenarea unei viziuni de schimbare”, a explicat ea. ”De cele mai multe ori îți lipsesc datele. Una e să fii în Guvern și să-ți colectezi niște date statistice, și alta este în Parlament, unde sigur poți să soliciți niște date, dar până îți vin, tu vrei să reglementezi”.

Asumarea răspunderii, între necesitate și abuz

Discuția a ajuns și la un alt instrument controversat: asumarea răspunderii de către Guvern în Parlament. iAMnews a remarcat că acest mecanism poate fi chiar mai dur decât ordonanța de urgență, pentru că reduce drastic spațiul de dezbatere parlamentară.

Violeta Alexandru a răspuns că executivul și-a justificat recursul la această procedură prin contextul economic și financiar dificil în care a preluat mandatul.

”Justificarea Guvernului este că a preluat o situație care avea nevoie de niște injecții dure, în impulsionarea unor reforme nefăcute de vreo 30 de ani”, a spus ea.

Potrivit acesteia, argumentul central al Guvernului a fost presiunea venită dinspre piețele internaționale, costul finanțării și semnalele negative din partea agențiilor de rating.

”Explicația pe care au dat-o este aceea că, la preluarea guvernului, piețele internaționale, cei care ne împrumută, agențiile de rating, se uitau cu o mare îngrijorare la România”, a afirmat Alexandru. ”Consecința fiind, n-aș zice chiar refuzarea de împrumuturi, dar împrumuturi la niște dobânzi copleșitoare pentru noi”.

Ea a adăugat că deteriorarea percepției externe poate însemna nu doar bani mai scumpi pentru stat, ci și mai puține investiții.

”Din punct de vedere democratic, trebuie folosit în mod excepțional”

Chiar dacă a redat argumentele Guvernului, Violeta Alexandru a insistat că asumarea răspunderii nu poate deveni un instrument uzual. În opinia sa, această procedură are și o funcție politică foarte clară: testarea majorității parlamentare.

”În realitate, asumările acestea ar trebui să fie rare și ele sunt un test ca să-ți testezi majoritatea din Parlament”, a spus ea.

Totodată, a arătat că premierul a justificat graba prin nevoia de a nu pierde timp într-un moment în care fiecare lună putea conta pentru costul finanțării și pentru fondurile europene.

”Discursul pe care l-am auzit la premier a fost acela de a nu mai amâna nicio zi, pentru că nu vom mai putea lua împrumuturi sau, dacă le luăm, le luăm la niște dobânzi mari, și atunci vom pierde și bani din PNRR”, a declarat Alexandru.

Concluzia ei rămâne însă fermă: ”Este un instrument curajos. Din punct de vedere democratic, repet, trebuie folosit în mod excepțional. Dar, din punct de vedere politic, un instrument curajos”.

---