UPDATE | Curtea Constituțională a respins sesizările AUR privind legile bugetului pentru 2026. Argumentele CCR

UPDATE ora 14:30. De ce a considerat CCR că Legea bugetului de stat pe 2026 este constituțională

Curtea Constituțională a anunțat că a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatorii AUR și a constatat că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituțională în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituțională a stabilit că legea criticată a fost adoptată cu respectarea prevederilor din legea fundamentală, întrucât, pe de o parte, dezbaterea și adoptarea legii s-a realizat în procedura de urgență reglementată prin prevederile exprese ale art.76 alin.(3) din Constituție, iar, pe de altă parte, nu există o obligație constituțională de re-solicitare a avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social în cursul procedurii de adoptare a legii.

Totodată, concordanța legii criticate cu rezultatele unui referendum local sau cu programul de guvernare nu poate face obiectul controlului de constituționalitate.

”Curtea a mai reținut că problemele ridicate de autorii obiecției de neconstituționalitate referitoare la modul în care a fost elaborat și construit bugetul de stat ridică mai degrabă chestiuni de opțiune și oportunitate legislativă în domeniul politicilor bugetare ale statului. Prin urmare, Curtea a constatat că nu au fost încălcate prevederile constituționale invocate”, a transmis CCR.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• scurtarea termenelor prevăzute de regulamentele parlamentare în procedura de adoptare a legilor se poate realiza prin aprobarea procedurii de urgenţă cerute conform art. 76 alin. (3) din Constituţie, iar legea criticată a fost adoptată în condițiile art. 76 alin. (3) din Constituţie;
• solicitarea avizului Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social este o cerință constituțională cu privire la forma inițială a proiectului de lege, în schimb, solicitarea unui nou aviz în cursul procedurii de adoptare a legii nu este o obligație constituțională, ci o posibilitate de care Parlamentul poate uza în funcție de aprecierea sa;
• legea bugetului de stat nu are ca obiect repartizarea de competențe între „Primăria Municipiului București” și „primăriile de sector” în sensul valorizării rezultatului unui referendum local, ci previzionarea și alocarea resurselor financiare ale statului în funcție de cadrul normativ existent şi de prioritățile politicilor/strategiilor publice;
• criticile privind incongruența dintre prevederile legii criticate și programul de guvernare, aprobat de Parlament, nu au nicio relevanță în privința constituționalității legii.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, Curtea a constatat că:

• modul în care s-a realizat fundamentarea și construirea bugetului de stat nu are nicio relevanță în privința constituționalității legii;
• alocarea unor sume de bani pentru anumite obiective de investiții din România nu pune în discuție aplicabilitatea art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât acest text constituțional se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice;
• repartizarea de către Consiliul General al Municipiului București, prin hotărâre proprie, a cotei de 85% din impozitul pe venit între bugetul municipal și bugetele de sector sau majorarea capitalului social al Băncii de Investiții și Dezvoltare S.A. constituie chestiuni de oportunitate și de opțiune legislativă;
• aprobarea de către ministrul finanțelor a limitelor lunare de credite de angajament și bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat și de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, este o expresie a dispozițiilor constituționale și legale referitoare la rolul și funcțiile ministerelor;
• reglementarea unui număr semnificativ de norme de trimitere ține de tehnica legislativă și nu ridică probleme de constituționalitate;
• posibilitatea redistribuirii ulterioare a fondurilor publice aprobate este justificată de rațiuni de flexibilitate și suplețe bugetară;
• aspectele referitoare la insuficiența notei de fundamentare și a raportului privind impactul socioeconomic al legii criticate, precum și insuficiența fondurilor alocate domeniilor sănătății și învățământului sunt chestiuni ce țin de responsabilitatea politică a Guvernului și Parlamentului, și nu de constituționalitate;
• criticile referitoare la deficitul bugetar excesiv și nivelul inflației, la mecanismele de alocare și de control reglementate, la modificarea mecanismelor de alocare bugetară la nivelul Municipiului București, la modul de finanțare a unor instituții publice (venituri proprii) ori la valorificarea fondurilor externe nerambursabile sunt aspecte care excedează controlului de constituționalitate.

Argumentele CCR în cazul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat

Curtea Constituțională a respins și sesizarea AUR în cazul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026. Decizia, luată cu unanimitate de voturi, a fost că sesizarea AUR este neîntemeiată.

”Curtea a mai reținut că majoritatea criticilor formulate au vizat menținerea în plată a cuantumului actual al pensiilor, alocațiilor pentru copii și a burselor studențești, aspecte care, însă, nu fac obiectul de reglementare al legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2026. Prin urmare, Curtea a constatat că nu au fost încălcate prevederile constituționale invocate”, a precizat CCR.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• scurtarea termenelor prevăzute de regulamentele parlamentare în procedura de adoptare a legilor se poate realiza doar prin aprobarea procedurii de urgență cerute conform art.76 alin.(3) din Constituţie, iar legea criticată a fost adoptată în condițiile art.76 alin.(3) din Constituţie;
• avizul Consiliului Economic și Social nu are caracter obligatoriu, ci consultativ, existând doar obligația solicitării acestuia. Totodată, sub aspectul constituționalității legii, nu are nicio relevanță faptul că actul normativ criticat a fost avizat favorabil doar de reprezentanții patronatelor, nu și de cei ai sindicatelor sau fundațiilor și asociațiilor neguvernamentale ale societății civile.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci, Curtea a constatat că:

• modul în care s-a realizat fundamentarea și construirea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are nicio relevanță în privința constituționalității legii;
• aspectele referitoare la menținerea valorii punctului de referință utilizat în calculul cuantumului pensiilor general și suspendarea mecanismului de majorare a acestuia pentru anul 2026 nu fac obiectul legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care este deja în vigoare;
• aspectele referitoare la menținerea la același nivel și în anul 2026 a alocațiilor pentru copii și burselor studențești nu face obiectul legii criticate, ci al Legii nr.141/2025 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, care sunt deja în vigoare;
• bugetul reprezintă un plan financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului, și este elaborat de Guvern pe baza legilor aflate în fondul activ al legislaţiei, legi care stabilesc atât veniturile, cât şi cheltuielile statului. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu are ca obiect modificarea/ completarea/ abrogarea legilor care stabilesc veniturile sau angajează cheltuielile statului ori stabilirea unor sarcini fiscale;
• aprobarea de către ministrul finanțelor a limitelor lunare de credite de angajament și bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat și de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale, este o expresie a dispozițiilor constituționale și legale referitoare la rolul și funcțiile ministerelor;
• instituirea unor interdicții absolute de virare a creditelor bugetare între diferitele subsisteme ale asigurărilor sociale, fără a permite nicio excepție pentru situații de urgență socială sau dezechilibre temporare, precum și reglementarea competenței Ministerului Finanțelor de a restitui deschiderile de credite bugetare în cazul nerespectării unui termen administrativ de raportare reprezintă aspecte de opțiune legislativă în materie bugetară;
• derogările, excepțiile și autorizările speciale față de regulile generale aplicabile gestiunii fondurilor publice nu afectează claritatea și previzibilitatea normativă, componente esențiale ale principiului securității juridice. Destinatarii direcți ai normelor criticate sunt autoritățile publice, care au capacitatea să pună în aplicare noile dispoziții în mod rapid și coerent tocmai pentru a asigura sustenabilitatea politicii sociale a statului.

UPDATE. Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituționalitate făcute de AUR în cazul Legii bugetului de stat pe 2026 și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Știrea inițială:

Legile bugetului de stat au fost adoptate în 20 martie, după trei luni de întârziere. Trei zile după adoptarea în Parlament, AUR a depus la CCR sesizări de neconstituționalitate în cazul legilor bugetului pentru 2026.

Ce a reclamat AUR la Curtea Constituțională

Potrivit sesizărilor făcute de AUR la Curtea Constituțională, cele două legi au fost adoptate ”cu încălcarea flagrantă a principiilor statului de drept, printr-o procedură accelerată care a blocat dezbaterea reală în Parlament și a redus rolul legislativului la o simplă formalitate de validare a deciziilor coaliției de guvernare”.

În sesizarea AUR se mai arată că cele două bugete au fost adoptate fără a fi făcută o analiză a impactului asupra economiei și asupra românilor, acestea fiind construite pe estimări optimiste și pe premise care nu reflectă situația economică reală.

AUR mai acuză încălcarea drepturilor sociale, prin refuzul de a indexa pensiile conform legii, ”o decizie care afectează milioane de pensionari și încalcă principiile constituționale privind protecția socială și predictibilitatea legislativă”.

”Printre motivele care stau la baza contestării bugetului pentru 2026 se numără modalitatea în care a fost dezbătut - pe repede înainte, fără o dezbatere reală cu privire la toate prevederile acestuia. Dar, în același timp, vorbim și de fundamentarea nerealistă a bugetului, pentru că, așa cum au scos în evidență specialiștii noștri, avem un buget construit pe estimări optimiste și pe premise care nu reflectă absolut deloc situația economică reală”, declara deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

Citește și

Noi atacuri ale Rusiei în Ucraina, la granița cu România. O dronă s-a prăbuşit aproape de Parcheş, în Tulcea

Noi atacuri ale Rusiei în Ucraina, la granița cu România. O dronă s-a prăbuşit aproape de Parcheş, în Tulcea

Personalitatea zilei 26 martie | Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei: destinul unei vieți puse în slujba României

Personalitatea zilei 26 martie | Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei: destinul unei vieți puse în slujba României

Guvernul va adopta joi OUG pentru reducerea prețurilor la carburanți, după modificări de ultim moment

Guvernul va adopta joi OUG pentru reducerea prețurilor la carburanți, după modificări de ultim moment

Diana Buzoianu, nemulțumită de noul șef Romsilva. ”Nu cred că va ajuta cu nimic reforma. Voi urmări de 100 de ori mai atent derapajele și ilegalitățile”

Diana Buzoianu, nemulțumită de noul șef Romsilva. ”Nu cred că va ajuta cu nimic reforma. Voi urmări de 100 de ori mai atent derapajele și ilegalitățile”