Cotroceniul devine centrul reconfigurării bugetare. Ilie Bolojan pune pe masă corectarea fondurilor de salarii și pensii

Discuțiile, tensionate mai ales din cauza împărțirii portofoliilor, au trecut rapid la tema fierbinte a disciplinei bugetare: reducerea cheltuielilor cu aparatul public și reechilibrarea sistemului de pensii.

„Fondurile de salarii pot fi corectate”

În fața presei, Ilie Bolojan a recunoscut că deficitul bugetar trece deja de 9 % din PIB și a acuzat „creșteri populiste” ale pensiilor și salariilor neacoperite de venituri pe măsură. El a prezentat trei cifre cheie:

• cheltuielile cu salariile bugetarilor au urcat cu 24 % între 2023 și 2024, în timp ce veniturile statului au crescut cu doar 10 %;
• fondul de pensii a avansat cu 53 % în ultimii patru ani, de două ori mai mult decât inflația cumulată;
• aproape patru milioane de români apți de muncă nu figurează în activitate, presând suplimentar sistemul contributiv.

„În anumite sectoare avem prea mulți angajați și privilegii vizibile. Putem corecta fondurile de salarii fără să blocăm funcționarea instituțiilor”, a spus premierul-desemnat. În privința pensiilor, el a avertizat că actualul ritm de creștere „riscă să depășească capacitatea țării” și a anunțat un mecanism automat de ajustare în funcție de veniturile bugetului de stat.

Bătălia pentru portofolii, condiție pentru reforme

Miza imediată o reprezintă Ministerul Finanțelor, piesă centrală în planul de reducere a deficitului. În PNL, competiția se dă între Marcel Boloș și Alexandru Nazare, în timp ce PSD revendică Transporturile, Munca și Sănătatea. Social-democrații contestă ideea ca premierul-desemnat să aibă drept de veto asupra numelor propuse.

Calendarul rămâne comprimat:

• duminică seară – validarea listelor de miniștri în forurile interne PNL și PSD;
• luni, 23 iunie – depunerea programului de guvernare și a structurii Cabinetului în Parlament;
• marți, 24 iunie – votul de învestitură, urmat seara de depunerea jurământului la Cotroceni, dacă procedurile decurg fără sincope.

Ce implică „corectarea” fondului de salarii

Surse din delegația liberală vorbesc despre o schemă de austeritate care include:

1. Reorganizarea agențiilor subordonate ministerelor, cu reducerea a 10 % din posturile vacante și a 5 % din posturile ocupate în 2025.
2. Limitarea sporurilor și a plăților pentru ore suplimentare; sporul de condiții vătămătoare ar urma să fie plafonat la maximum 15 % din salariul de bază.
3. Înghețarea angajărilor în administrația centrală până la 1 ianuarie 2026, excepție făcând Educația și Sănătatea.

Economiștii estimează că aceste măsuri ar economisi aproximativ 1,2 % din PIB în primul an – insuficient pentru eliminarea deficitului, dar un semnal important pentru piețele financiare.

Pe scena politică, USR și UDMR își condiționează votul de două linii roșii: fără majorare de TVA peste 21 % și fără creșterea vârstei standard de pensionare în actualul mandat. Negocierea acestor detalii poate decide coeziunea unei coaliții care, înainte chiar de votul de marți, trebuie să echilibreze urgența fiscală cu presiunea socială.

Citește și

Washington confirmă primul atac american direct asupra programului nuclear iranian. Trei situri au fost lovite

Washington confirmă primul atac american direct asupra programului nuclear iranian. Trei situri au fost lovite

Imaginile momentului cu Klaus Iohannis! Ce a făcut fostul președinte al României când un cerșetor l-a oprit pe stradă

Imaginile momentului cu Klaus Iohannis! Ce a făcut fostul președinte al României când un cerșetor l-a oprit pe stradă