Alegeri București 2025. Cine sunt cei 17 candidați care au intrat în cursa pentru Primăria Capitalei

Nu mai puțin de 17 candidați au rămas oficial în cursă, după ce Alexandru Zidaru, cunoscut și sub numele de Makavali, a decis să se retragă și să își anunțe susținerea pentru Anca Alexandrescu.

Campania electorală, deschisă pe 22 noiembrie și programată să se încheie pe 6 decembrie, le oferă candidaților două săptămâni intense pentru a convinge peste 1,7 milioane de bucureșteni că merită încrederea și votul lor.

Problemele Capitalei sunt numeroase, infrastructura deficitară, traficul, poluarea, termoficarea, siguranța și calitatea serviciilor publice, iar fiecare candidat vine cu propriile promisiuni, strategii și mesaje prin care speră să câștige funcția de primar general.

Cine sunt cei 17 candidați la alegerile pentru Primăria Capitalei

Lista competitorilor este variată și reflectă atât scena politică actuală, cât și diversitatea ideilor privind administrarea Bucureștiului. Printre aceștia se regăsesc lideri de partid, parlamentari, foști miniștri, activiști, reprezentanți ai unor formațiuni emergente sau personalități care au ales să intre în cursă ca independenți.

1. Cătălin Drulă (USR)

Primul dintre candidații înscriși în cursa pentru Primăria Capitalei este Cătălin Drulă, reprezentantul Uniunii Salvați România (USR). Postul de primar general a rămas vacant după ce Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din acest an, iar Drulă a fost desemnat candidatul partidului într-un moment în care formațiunea sa încearcă să își recapete vizibilitatea și încrederea electoratului urban.

Cătălin Drulă are o formare solidă în domeniul tehnologiei. A absolvit Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, unul dintre cele mai prestigioase licee de profil din București, iar studiile universitare le-a urmat în Canada, la Universitatea din Toronto. A obținut licența în informatică în 2002, iar trei ani mai târziu a finalizat masteratul în același domeniu.

Experiența sa profesională este strâns legată de sectorul IT, unde a lucrat pentru mai multe companii internaționale. În perioada 2006–2008, Drulă a activat în cadrul unui startup care dezvolta soluții tehnologice pentru marketing digital, iar între 2008 și 2010 a contribuit la realizarea unui sistem GPS pentru o companie de profil. Ulterior, între 2010 și 2015, a colaborat cu alte trei companii specializate în dezvoltarea de software și tehnologie.

În 2015, Drulă a fondat Asociația Pro Infrastructura, o organizație non-guvernamentală care monitorizează marile proiecte de infrastructură ale României. Activitatea sa în ONG a adus în atenție problemele existente pe șantierele autostrăzilor și lipsa de transparență în implementarea proiectelor naționale, ceea ce l-a propulsat în zona de interes public.

Intrarea oficială în politică a avut loc în 2016, când a devenit consilier de stat în Cancelaria premierului de atunci, Dacian Cioloș, cu responsabilități în domeniul infrastructurii de transport. Ulterior, a candidat pe listele USR la alegerile parlamentare și a obținut un mandat de deputat de Timiș pentru legislatura 2016–2020, fiind reales pentru următorul mandat.

Una dintre cele mai vizibile perioade ale carierei sale politice rămâne mandatul de ministru al Transporturilor, între decembrie 2020 și septembrie 2021. În această funcție, Drulă a promovat o serie de proiecte privind modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, dar cel mai cunoscut moment a fost implicarea în demolarea chioșcurilor ilegale de la metroul bucureștean.

În plan politic, Cătălin Drulă a ocupat funcția de președinte al USR în perioada 2022–2024. A demisionat însă în 2024, pe fondul rezultatelor sub așteptări obținute de formațiune la alegerile locale și europarlamentare. Chiar și după încheierea mandatului de lider, Drulă a rămas una dintre vocile importante ale partidului.

2. Daniel Băluță (PSD)

În competiția pentru funcția de primar general, Partidul Social Democrat mizează pe Daniel Băluță, actualul edil al Sectorului 4. La finalul lunii octombrie, conducerea partidului a validat în unanimitate candidatura lui Daniel Băluță, consolidându-i poziția drept principal reprezentant al social-democraților în Capitală.

Născut în București, pe 14 ianuarie 1977, Daniel Băluță provine dintr-un mediu profesional diferit de cel politic. Este medic stomatolog, specializare pe care și-a construit-o la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Înainte de a lucra pentru administrația locală, a condus o clinică privată, experiență pe care a invocat-o adesea când a vorbit despre „management” și „organizare”.

Primul contact cu Primăria Sectorului 4 a venit în perioada administrației lui Cristian Popescu Piedone. În 2012 a devenit consilier local, iar un an mai târziu a fost numit viceprimar. În 2015, după tragedia din clubul Colectiv, Piedone a demisionat, iar Băluță a preluat interimatul. Un an mai târziu, în 2016, a câștigat alegerile și a devenit primar cu mandat complet.

De-a lungul timpului, activitatea sa ca edil al Sectorului 4 s-a remarcat prin investiții extinse în infrastructura locală, modernizări de străzi și școli, consolidări și reconfigurări urbane. Totuși, unele dintre proiectele sale au generat tensiuni cu administrația generală a Capitalei.

Cel mai cunoscut episod este disputa dintre Daniel Băluță și Nicușor Dan privind lucrările de la Planșeul Unirii. Băluță anunțase intervenții urgente, susținând că zona prezintă riscuri structurale. Nicușor Dan, la vremea respectivă primar general, a contestat competența legală a Sectorului 4 de a executa astfel de lucrări.

Conflictul s-a mutat rapid în stradă: utilaje instalate, garduri montate, apoi demontate, acuzații publice și reacții din partea ambilor edili. Situația a durat mai multe zile și a rămas una dintre cele mai tensionate confruntări administrative ale anului.

Un alt aspect care a atras atenția asupra candidaturii lui Daniel Băluță este modul în care arată materialele sale de promovare. Panourile și afișele apărute la începutul campaniei au fost remarcate pentru faptul că afișează foarte discret sigla PSD sau nu o afișează deloc.

3. George Burcea (POT)

În peisajul electoral al Capitalei apare și un candidat cu un profil neobișnuit pentru o competiție de acest calibru: actorul George Burcea, susținut de Partidul Oamenilor Tineri (POT). Intrarea sa în cursă a venit în mod neașteptat, printr-un mesaj video filmat la New York și încărcat pe rețelele de socializare la final de octombrie, în care anunța că vrea să schimbe radical modul în care este administrat Bucureștiul.

Născut la 15 ianuarie 1988, în București, George Burcea este absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică. Cariera lui artistică include apariții în producții din România și din afara țării, colaborând la filme precum Closer to the Moon, Singh Is Bliing sau Raaz Reboot.

Cea mai mare expunere internațională i-a adus-o însă rolul lui Lurch, în serialul Wednesday, un succes global produs de Netflix. Cu această ocazie, actorul a ajuns în atenția publicului internațional, iar numele său a început să apară tot mai des în producții occidentale și în presa străină.

În România, publicul îl cunoaște și prin aparițiile în show-uri de televiziune și prin expunerea mediatică generată de căsnicia și divorțul său de artista Andreea Bălan, cu care are două fiice.

Deși promovează un discurs centrat pe valori noi și pe schimbare, George Burcea nu este o figură lipsită de episoade controversate. În 2020, a fost depistat conducând sub influența substanțelor interzise, incident care a atras o atenție mediatică puternică la momentul respectiv și care este încă amintit în spațiul public, mai ales acum, în contextul candidaturii sale.

4. Ciprian Ciucu (PNL)

Partidul Național Liberal îl propune pentru funcția de primar general al Bucureștiului pe Ciprian Ciucu, edilul Sectorului 6 aflat la al doilea mandat. Ciucu a câștigat ultimele alegeri locale cu un scor confortabil, depășind pragul de 70%, iar în prezent ocupă și funcția de prim-vicepreședinte al PNL, poziție în care a fost ales în noiembrie 2024, după preluarea interimatului partidului de către Ilie Bolojan.

În vârstă de 47 de ani, Ciprian Ciucu a intrat în administrația locală mult înainte de a deveni edil. A debutat cu funcția de consilier local, iar în paralel a acumulat experiență în organizații neguvernamentale și în sectorul privat, domenii în care a lucrat ani la rând pe proiecte legate de politici publice și administrație. Prima sa interacțiune directă cu instituțiile politice a avut loc în anul 2000, când a activat pentru o perioadă în cadrul Departamentului de Relații Publice al Administrației Prezidențiale.

O etapă importantă în cariera sa a fost mandatul de președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, funcție pe care a ocupat-o aproape un an, între decembrie 2019 și octombrie 2020. Această poziție i-a oferit o perspectivă amplă asupra mecanismelor interne din administrația publică, precum și asupra modului în care funcționează resursele umane la nivel central.

În plan politic intern, Ciucu a condus organizația PNL București între iulie 2021 și februarie 2023. În această perioadă, s-a remarcat ca o voce critică față de parteneriatul de guvernare dintre PNL și PSD, exprimându-și constant rezervele față de direcția politică adoptată de partid.

Ciprian Ciucu este licențiat în științe politice, studii pe care le-a urmat la SNSPA între 1996 și 2000. Educația sa a continuat cu un master în Politici Publice și Integrare Europeană, finalizat în 2001 la aceeași facultate. Formarea academică îl plasează în rândul candidaților cu pregătire specializată în domeniul administrației, domeniu pe care l-a și aprofundat ulterior în activitatea profesională.

În campania pentru Primăria Capitalei, Ciucu mizează pe combinația dintre experiența politică acumulată în interiorul partidului, cv-ul său tehnic și anii în care a condus Sectorul 6. Mesajul său se adresează electoratului care dorește continuitate în proiectele de urbanism, digitalizare și infrastructură locală, dar și o schimbare în modul general de administrare a orașului.

5. Ana Maria Ciceală (SENS)

În competiția pentru Primăria Capitalei intră și Ana Ciceală, susținută de alianța formată din partidele SENS și URS.PDF. Prezența ei în sondajele realizate înainte de începerea campaniei o plasa în prima jumătate a clasamentului, unde a fost creditată cu peste șapte procente, un rezultat notabil pentru o formațiune politică de dimensiuni reduse.

Activitatea Anei Ciceală în administrația Bucureștiului este strâns legată de cele două mandate pe care le-a avut în Consiliul General al Municipiului București, între 2016 și 2024. În acești ani, a fost implicată direct în numeroase dezbateri privind modul în care era gestionat orașul, devenind una dintre vocile cele mai insistente în privința transparenței cheltuirii banilor publici.

Înainte de a intra în politică, Ana Ciceală a activat pentru o scurtă perioadă în cadrul Asociației Salvați Bucureștiul, organizație cunoscută pentru reacțiile sale la proiecte urbanistice controversate și pentru monitorizarea deciziilor autorităților locale. Experiența în ONG a contribuit la formarea unui profil civic orientat spre protejarea spațiului urban și spre respectarea procedurilor legale.

Ana Ciceală este absolventă a Colegiului Național „Carol I” din Craiova, iar studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Filosofie a Universității din București. A obținut licența în 2006, specializându-se în filosofie politică și etică, domenii în care se regăsesc și teme care au marcat ulterior discursul ei politic: responsabilitatea publică, limitarea abuzului administrativ și importanța regulilor într-o administrație funcțională.

6. Liviu Gheorghe Floarea (PNŢMM)

În rândul formațiunilor mici care intră în cursa pentru conducerea Bucureștiului se află și Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache (PNȚMM), un partid care se prezintă drept continuator al vechii doctrine țărăniste și care pune în centrul identității sale valorile creștine, echitatea socială și ideea revenirii la monarhia constituțională.

Reprezentantul său pentru aceste alegeri este Liviu-Gheorghe Floarea, secretarul general al partidului, care și-a anunțat candidatura pe 15 noiembrie, vorbind despre un București curat, civilizat și demn, un oraș care să se poată compara fără complexe cu marile capitale europene. Până acum, candidatul a preferat să insiste pe această direcție generală, fără a prezenta un plan detaliat despre modul în care ar urma să transforme aceste propuneri într-o strategie administrativă concretă.

Floarea este prezent în zona țărănistă de două decenii, fiind membru PNȚMM încă din 2004, iar înainte de apariția acestei formațiuni a activat și în structurile PNȚCD. Și-a încercat norocul în mai multe rânduri la diferite tipuri de alegeri, încă din perioada în care PNȚCD avea reprezentare în viața politică locală.

A candidat la europarlamentarele din 2007, apoi în 2008 a intrat în competiția pentru Consiliul Local al Sectorului 2 și pentru Consiliul General al Municipiului București. La scrutinul parlamentar din 2020 a fost candidat PNȚMM pentru Camera Deputaților în circumscripția București, iar în 2024 a apărut din nou pe buletinul de vot, de această dată pe lista comună PNȚMM – Forța Dreptei – PMP, în județul Giurgiu.

În plan profesional, Liviu-Gheorghe Floarea are un profil diferit de cel al politicienilor care provin din administrație. Are 55 de ani și o formare tehnică, fiind absolvent al Facultății de Inginerie din cadrul Universității din Pitești. Ulterior și-a completat studiile cu un master în Administrație Publică, domeniu care se apropie mai mult de funcțiile administrative pe care aspiră să le ocupe.

Cariera sa este însă asociată în special cu industria asigurărilor, în care a ocupat diferite poziții de conducere. A lucrat în companii importante din piață, parte a unor grupuri internaționale, precum Omniasig și Unita, dar și în firme precum ARDAF, Generali România, PSG Insurance Broker și Claims Management Network.

Discursul lui Liviu-Gheorghe Floarea pornește din zona tradiționalistă a partidului pe care îl reprezintă și pune accent pe reabilitarea morală și estetică a orașului. Vorbește despre o capitală care trebuie să își regăsească identitatea, care să fie administrată cu rigoare și care să renunțe la imaginea dezordonată cu care bucureștenii s-au obișnuit.

Declarațiile sale publice se concentrează în special pe curățenie, ordine și respectarea valorilor care, în viziunea sa, ar trebui să stea la baza unui oraș european modern.

7. Gheorghe Macovei (PRM)

Partidul România Mare a intrat în competiția pentru Primăria Capitalei cu un candidat despre care se cunosc puține detalii, dar care mizează tocmai pe această lipsă de notorietate pentru a-și contura mesajul de campanie.

PRM a anunțat pe 18 noiembrie validarea candidaturii lui Gheorghe Macovei, un nume necunoscut publicului larg, dar prezentat de formațiune drept exemplul clasic al „omului simplu” care vrea să aducă în administrație o perspectivă apropiată de nevoile oamenilor.

Într-o cursă electorală dominată de politicieni cu CV-uri bogate, mandate anterioare și expunere publică extinsă, Gheorghe Macovei se poziționează deliberat în afara acestui tipar.

PRM subliniază că participarea sa este un demers personal, o încercare de a arăta că un candidat fără funcții înalte și fără experiență politică în prim-plan poate reprezenta interesele cetățenilor la fel de bine ca un politician consacrat. Mesajul său central este cel al onestității și transparenței, două teme pe care le repetă în aparițiile din mediul online.

Lipsa unei biografii detaliate a devenit, în mod paradoxal, componenta definitorie a candidaturii sale. Despre studiile, activitatea profesională sau familia lui Gheorghe Macovei nu există informații oficiale, iar acest lucru pare să fie asumat. În comunicarea publică, el preferă să se prezinte ca „un om obișnuit”, cu o viață similară celor pe care vrea să îi reprezinte.

Deși nu a prezentat încă un program detaliat pentru Capitală, Macovei vorbește despre nevoia unei administrații care să funcționeze în mod corect și coerent, despre dialog constant cu cetățenii și despre reconstruirea încrederii în instituțiile orașului. Campania sa se construiește pe ideea că un om fără istoric politic vizibil poate conduce Bucureștiul cu mai multă empatie și mai puțină influență de partid.

8. Oana Crețu (PSDU)

În competiția pentru Primăria Capitalei intră și Oana Crețu, o candidată care își construiește discursul electoral pe experiența profesională acumulată în trei decenii de activitate juridică. Avocată și antreprenoare, Crețu conduce Partidul Social Democrat Unit (PSDU), formațiune pe care a înființat-o și pe care o prezidează în prezent, încercând să o transforme într-o alternativă pentru alegătorii nemulțumiți de partidele mari.

Parcursul ei profesional începe la Liceul Economic și de Drept Administrativ, instituție la care s-a format înainte de a se orienta către drept. După finalizarea studiilor, a intrat în avocatură, iar de atunci a lucrat preponderent în mediul privat, experiență care, în discursul său, a avut un rol definitoriu în modul în care vede administrația locală.

Ea afirmă că anii petrecuți în instanțe, analiza legislației, gestionarea contractelor și interacțiunea cu clienți și autorități au ajutat-o să înțeleagă în profunzime ce presupune responsabilitatea într-o instituție publică.

Oana Crețu este una dintre puținele candidate care vin în această cursă cu un partid fondat de ea însăși. PSDU este o formațiune nouă, apărută în urmă cu câțiva ani, iar Crețu încearcă să o contureze ca pe o voce distinctă într-un peisaj politic dominat de alianțe mari și structuri consolidate.

În 2024, a încercat să intre în competiția pentru alegerile prezidențiale, însă nu a reușit să strângă semnăturile necesare depunerii candidaturii. Experiența nu a descurajat-o, iar înscrierea în lupta pentru Primăria Capitalei reprezintă pentru ea un nou test politic.

Un element central în discursul ei este experiența profesională directă cu problemele oamenilor. Crețu spune adesea că munca din zona juridică presupune contact permanent cu situații reale, cu dificultăți concrete și cu nevoia de a găsi soluții rapide și corecte. Din acest tip de experiență își revendică legitimitatea de a înțelege mai bine așteptările bucureștenilor de la un primar general.

9. Mihai Ioan Lasca (PPPR)

Pe lista celor care aspiră la fotoliul de primar general al Capitalei apare și Mihai Lasca, nume cunoscut bucureștenilor mai ales din perioada în care a fost deputat, între 2020 și 2024. Candidatura lui este susținută de Partidul Patrioții Poporului Român (PPPR), formațiune pe care o conduce în prezent și pe care încearcă să o impună ca voce distinctă în zona naționalistă și suveranistă a politicii românești.

Lasca nu provine din administrația locală și nici din cariera universitară, ci dintr-o combinație între mediul privat și zona juridică. Înainte de a intra în Parlament, vorbea despre anii petrecuți în companii în care a activat în roluri administrative sau ca jurist, funcții care i-au format, spune el, o rutină a procedurilor și o înțelegere a documentelor și a responsabilităților legale.

A administrat și o firmă din domeniul serviciilor de pază, o activitate care presupune, în primul rând, organizare, negocieri și gestionarea riscurilor. În trecutul său profesional apar și două cursuri de specializare: unul pentru sisteme de supraveghere și securitate, altul pentru activități specifice agenților de pază, detalii care conturează un profil orientat spre zona de protecție și control.

Ca educație, Lasca vine din zona juridică, fiind licențiat în Drept la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad. A absolvit liceul în Oradea, iar în CV-ul său oficial menționează câteva abilități personale, adaptabilitate, capacitate de colaborare, loialitate, formulate într-o manieră uzuală pentru candidații politici la început de drum.

Drumul său politic a început în AUR, partid în care a intrat în Parlament, dar din care a fost exclus în februarie 2021, la scurt timp după debutul mandatului. După această ruptură a încercat să își construiască propriul traseu, iar în 2023 a preluat conducerea Partidului Patrioții Poporului Român, un proiect care îl aduce acum pe buletinul de vot la Primăria Capitalei.

Candidatura lui Mihai Lasca nu poate fi însă prezentată fără a menționa partea controversată a biografiei sale. În ultimii ani, numele lui a apărut în mai multe dosare penale, în contexte foarte diferite, unele încheiate cu condamnare, altele cu achitare sau clasare. În 2021, Curtea de Apel Oradea l-a condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de loviri și alte violențe, o hotărâre care a fost intens comentată în spațiul public.

În alte situații, rezultatul a fost diferit: în 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea sa într-un dosar DIICOT ce viza constituirea unui grup infracțional organizat, argumentând că fapta imputată nu este prevăzută de legea penală. Mai există și un alt episod, mai vechi, din 2018, când o altă investigație DIICOT, legată de presupuse fraude bancare, a fost clasată din lipsă de probe.

10. Rareș Lazăr (PRA)

Într-o competiție dominată de politicieni consacrați și figuri cu vechime în administrație, Rareș Lazăr apare ca unul dintre cei mai tineri candidați înscriși în cursa pentru Primăria Capitalei. Are 32 de ani și ocupă funcția de vicepreședinte al Partidului România în Acțiune (PRA), formațiune care încearcă să se poziționeze drept o alternativă modernă la partidele tradiționale.

Rareș Lazăr vine din mediul privat, unde a lucrat în banking înainte de a se orienta către antreprenoriat. A dezvoltat propriile proiecte de afaceri, iar această experiență îi conturează o identitate publică orientată spre soluții rapide, pragmatice și inspirate din sectorul privat.

În același timp, nu este străin de administrația locală, deoarece a ocupat funcția de ales local într-unul dintre sectoarele Bucureștiului, context care i-a oferit o perspectivă directă asupra modului în care funcționează mecanismul municipalității.

Discursul său de campanie se concentrează pe ideea unei modernizări accelerate a orașului, prin introducerea unor metode noi de lucru și prin folosirea tehnologiei ca instrument principal de reorganizare administrativă. Rareș Lazăr vorbește despre digitalizarea serviciilor publice ca despre o condiție esențială pentru reducerea birocrației.

În viziunea lui, relația cetățeanului cu Primăria trebuie să devină una simplificată, indiferent că este vorba despre depunerea unor documente, obținerea unor avize sau accesarea unor informații.

Traficul și transportul public se află și ele în centrul mesajului său. Rareș Lazăr consideră că Bucureștiul nu mai poate funcționa fără un sistem coerent de mobilitate urbană, în care transportul public, pistele pentru biciclete, parcările inteligente și reorganizarea fluxurilor rutiere trebuie să fie tratate ca părți ale aceluiași proiect. Pentru un public tânăr și urban, aceste teme sunt adesea decisive.

11. Anca Alexandrescu (candidat independent susținut de AUR)

Figura Ancăi Alexandrescu este una dintre cele mai recognoscibile din rândul candidaților independenți înscriși în cursa pentru Primăria Capitalei. Deși apare pe buletinul de vot ca independentă, ea este susținută de Alianța pentru Unirea Românilor și se află, de câțiva ani, într-o zonă publică asociată discursului suveranist și invitaților din aceeași sferă ideologică. Cariera ei însă nu începe în televiziune, ci în redacții și apoi în birourile celor mai importanți lideri ai PSD din ultimii douăzeci de ani.

Anca Alexandrescu a intrat în presă în 1993, într-o perioadă în care jurnalismul românesc încă își căuta vocea și regulile după schimbarea de regim. A lucrat în mai multe redacții, Evenimentul Zilei, Ziua, Ziua USA, Ultimul Cuvânt, iar experiența acumulată în acei ani i-a deschis drumul către zona de comunicare politică.

Din 1996, începe apropierea de PDSR, actualul PSD, implicare care a evoluat rapid: a fost purtător de cuvânt al partidului în campania pentru locale, apoi a condus departamentul de monitorizare a presei în alegerile generale. Astfel, trecerea de la jurnalism la consultanță politică s-a produs organic, încă din prima parte a carierei sale.

Drumul ei profesional a continuat aproape fără pauză în zona deciziei politice. Între 2012 și 2015, îl regăsim pe Victor Ponta în poziția de premier, iar pe Anca Alexandrescu în calitate de consilier de stat și apoi secretar de stat în Cancelarie.

Mai târziu, în 2017, revine în Parlament, ca parte din echipa de comunicare a lui Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Camerei Deputaților. Un an mai târziu, schimbă biroul, dar nu domeniul: devine consilier al Vioricăi Dăncilă, prim-ministru la acel moment. Pentru mulți dintre observatorii vieții politice, aceste etape explică locul privilegiat pe care l-a avut în rețelele de comunicare ale PSD.

Anii petrecuți în apropierea conducerii partidului au adus-o și în structuri administrative de nivel înalt. A fost membră în consilii de administrație ale unor companii precum IOR SA, Fondul Român de Contragarantare sau Romarm, unde declara venituri semnificative. Trecerea ei între instituții publice, companii de stat, consultanță și comunicare politică a creat o carieră foarte ramificată, în care claritatea granițelor între roluri a rămas adesea o temă de dezbatere publică.

După 2019, Anca Alexandrescu începe o etapă nouă, la televiziune, unde capătă notorietate prin emisiuni și interviuri cu un mesaj puternic orientat spre critica sistemului politic și spre promovarea unor teme suveraniste. De aici și asocierea cu AUR, partidul care o susține oficial în această campanie.

În CV-ul său, ea notează studiile realizate la actuala Școală Centrală, absolvită în 1991, urmate de Școala Superioară de Jurnalistică, una dintre primele instituții postrevoluționare dedicate pregătirii profesionale în presă. În 2002 obține un master la SNSPA în comunicare politică și marketing electoral, iar un an mai târziu participă la un curs de campanie electorală în Washington, experiență despre care vorbește adesea când explică modul în care vede relația dintre politică și comunicare.

12. Dănuț Angelo Trifu (independent)

În rândul candidaților independenți se află și Dan Trifu, un nume cunoscut în societatea civilă pentru implicarea sa constantă în problemele de mediu ale Capitalei. Spre deosebire de politicienii care ajung în cursă după ani de activitate în partide, Trifu vine din zona ONG-urilor, unde a lucrat aproape trei decenii, încercând să influențeze deciziile urbane din afara administrației.

Drumul său civic începe în anii ’90, într-o perioadă în care Bucureștiul abia începea să conștientizeze importanța protecției spațiilor verzi. În 1998 se alătură Fundației Eco-Civica, organizație cu rol major în monitorizarea zonelor verzi, a urbanismului și a tăierilor de arbori. De-a lungul anilor, Trifu devine una dintre vocile cele mai persistente împotriva reducerii spațiilor verzi și a proiectelor imobiliare controversate. În 2023 ajunge președinte al fundației, după ce ani buni fusese deja imaginea publică a acesteia.

De-a lungul carierei sale civice, Trifu afirmă că a participat la demersuri prin care s-au protejat peste 700 de hectare de spațiu verde în București și zona Ilfov. Sunt inclusuri în aceste intervenții zone-problemă, parcuri care riscau să fie diminuate, păduri urbane amenințate de dezvoltări imobiliare și terenuri pe care presiunea economică era mult mai mare decât interesul public.

Dan Trifu își poziționează candidatura în apropierea fostului primar general, Nicușor Dan, o asociere pe care nu o ascunde. Cei doi au colaborat ani la rând în spațiul civic, având deseori poziții comune în privința legalității construcțiilor și a păstrării zonelor verzi. Pentru mulți dintre cei familiarizați cu activismul urban, Trifu reprezintă continuarea acelei viziuni în care orașul este privit în primul rând ca un spațiu ce trebuie protejat și abia apoi dezvoltat.

În campanie, Dan Trifu nu vine cu discursul clasic al politicienilor, ci încearcă să aducă în prim-plan teme pe care le-a apărat timp de zeci de ani: un oraș cu reguli clare în urbanism, o administrație care nu sacrifică spațiile verzi pentru profit și o Capitală în care dezvoltarea este compatibilă cu calitatea vieții. El mizează pe credibilitatea acumulată în societatea civilă și pe faptul că este perceput drept un om care a avut bătălii reale pentru București, înainte de a solicita voturi.

13. Eugen Orlando Teodorovici (independent)

În rândul candidaților independenți pentru Primăria Capitalei, care va fi pe buletinul de vot la alegerile din 7 decembrie, este și Eugen Orlando Teodorovici, nume deja cunoscut în politica românească, cu o carieră care se întinde pe mai bine de trei decenii. După ani petrecuți în administrația centrală și două mandate ca ministru al Finanțelor, Teodorovici a încercat o reîntoarcere în prim-plan printr-o candidatură fără sprijinul unui partid. Deși în 3 decembrie și-a anunțat retragerea în favoarea lui Daniel Băluță, numele lui va apărea în continuare pe buletinele de vot.

Traseul său profesional începe în 1991, în Ministerul Transporturilor, într-o perioadă în care România abia își reconfigura instituțiile după schimbarea de regim. A petrecut acolo aproape un deceniu, acumulând experiență în gestionarea proiectelor și în relația cu structurile administrative ale statului.

În 1999, se mută în zona integrării europene, într-o etapă în care Bucureștiul se pregătea pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Lucra mai întâi ca expert, apoi ca director, implicându-se în activitățile Departamentului pentru Integrare Europeană.

Anul 2000 marchează o perioadă intensă de tranziție pentru Teodorovici. Trecut pentru scurt timp prin Ministerul Afacerilor Europene, în același an se întoarce în structurile Ministerului Integrării Europene, unde rămâne până în 2004. Rolul său s-a suprapus cu etapele-cheie ale pregătirilor de aderare, ceea ce i-a consolidat reputația de specialist în relația cu instituțiile europene.

În 2004 se alătură Ministerului Economiei și Finanțelor, instituție în care va lucra până în 2009. Aici urcă treptat pe scara administrativă, ocupând între 2007 și 2009 funcția de secretar de stat. Este perioada în care Teodorovici se apropie tot mai mult de zona decizională a PSD, partid cu care va rămâne asociat ani de zile.

După 2009, se mută din nou într-o instituție de control și verificare: Curtea de Conturi a României. Acolo rămâne trei ani, între 2009 și 2012, într-o poziție de director. De aici ajunge direct în echipa premierului Victor Ponta, în calitate de consilier, iar în scurt timp pășește în Guvern, la nivel de minister.

Perioada 2012–2015 este una dintre cele mai vizibile pentru cariera sa publică. Teodorovici preia funcția de ministru al Fondurilor Europene, într-un moment în care România se confrunta cu blocaje în absorbția finanțărilor. Ulterior, este numit ministru al Finanțelor Publice, post în care gestionează bugete, rectificări și fonduri într-o perioadă politică tensionată. În același timp, este senator PSD, combinând funcțiile executive cu cele parlamentare.

După o pauză, revine în Guvern în anii 2018–2019, tot ca ministru al Finanțelor, în cadrul unui alt Executiv PSD. În această perioadă, numele său apare constant în dezbaterile publice despre buget, taxe și legislația fiscală. După încheierea mandatului, se reîntoarce pentru o vreme la Curtea de Conturi.

14. Gheorghe Nețoiu (independent)

Printre candidații independenți care intră în lupta pentru Primăria Capitalei se numără și Gigi Nețoiu, un nume cunoscut din cu totul alte zone ale vieții publice: fotbal, afaceri, politică și chiar controversatul trecut al fostei Securități. Nețoiu nu vine în această competiție cu profilul clasic al unui administrator local, ci cu o biografie care trece prin unele dintre cele mai discutate episoade ale tranziției românești.

Numele lui a devenit cunoscut în special datorită implicării în fotbal. De-a lungul anilor, a fost acționar la Rocar București, Dinamo, Universitatea Craiova și FC Voluntari, iar perioada petrecută în sport a fost una în care a câștigat notorietate, dar și critici.

Tot din această zonă vine și unul dintre momentele cele mai dificile din cariera sa publică: în 2014, a fost condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare în celebrul „Dosar al Transferurilor”, un dosar care a zguduit fotbalul românesc și a trimis la închisoare mai multe nume importante. Nețoiu a executat doar o parte din pedeapsă, fiind eliberat condiționat în 2015.

Candidatul nu a evitat niciodată să vorbească despre trecutul său. În interviuri, a recunoscut că înainte de 1989 a fost ofițer al Securității, un detaliu care îl plasează într-o categorie aparte printre candidați și care, inevitabil, stârnește reacții variate în rândul opiniei publice.

După 1990, Nețoiu nu a stat departe nici de politică. A trecut, pe rând, prin PSD, UNPR-ul lui Gabriel Oprea și PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu. Cu sprijinul acestuia din urmă a ajuns chiar în Parlament, în legislatura 2012–2016. Implicarea politică a fost întotdeauna însoțită de vizibilitate în mediul public și de asocierea cu personaje influente ale momentului, ceea ce i-a consolidat reputația de om cu conexiuni puternice în zone variate ale vieții publice.

15. Vlad Gheorghe (independent)

În rândul candidaților independenți se află și Vlad Gheorghe, fost europarlamentar și jurist, o figură care a revenit în atenția publică în momentul în care a început să apară tot mai des în preajma actualului președinte al României, Nicușor Dan. Acesta și-a anunțat retragerea în favoarea lui Ciprian Ciucu, însă va apărea în continuare pe buletinele de vot.

De profesie jurist, Vlad Gheorghe are 40 de ani și o formare academică concentrată pe Drept și politici fiscale. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane în 2008, iar mai târziu a urmat un master la Universitatea din București, specializarea Drept Fiscal. Traseul său profesional nu s-a îndepărtat prea mult de zona juridică, iar această identitate profesională l-a însoțit și în activitatea sa publică.

Intrarea sa în politică a fost graduală și a pornit din activismul civic. În 2015 era voluntar în Uniunea Salvați Bucureștiul, organizația înființată de Nicușor Dan pentru a contesta neregulile urbanistice și pentru a produce presiune civică pe administrația de atunci. Aceasta avea să devină, un an mai târziu, Uniunea Salvați România, iar Gheorghe s-a regăsit în anturajul politic al lui Nicușor Dan, fie ca voluntar, fie ca susținător în campaniile electorale.

Drumul său european începe abia în 2020, când obține un mandat de europarlamentar din partea USR PLUS. Mandatul său nu a venit în urma unei candidaturi directe, ci prin preluarea locului lăsat liber de Clotilde Armand, care revenise la București pentru a prelua conducerea Primăriei Sectorului 1.

Activitatea sa în Parlamentul European a fost vizibilă în special în zona drepturilor civile, transparenței și a temelor legate de abuzurile forțelor de ordine, subiect pe care îl cunoștea direct încă din 2018, când a fost lovit și imobilizat de un jandarm la protestul din 10 august. Episodul l-a transformat într-o voce frecvent asociată cu tema violențelor din Piața Victoriei.

Relația sa cu USR s-a deteriorat însă rapid. La începutul anului 2024, Vlad Gheorghe demisionează din partid, acuzând conducerea de lipsă de transparență și de orientare politică discutabilă. USR a susținut că motivul real era neplata cotizațiilor, însă Gheorghe a afirmat în mod repetat că ceea ce i se reproșa era opoziția lui față de alianța USR–PMP–Forța Dreptei. Ruptura s-a produs într-un context tensionat, marcat de conflicte interne, acuzații publice și lipsa de dialog între tabere.

În 2024 a încercat să obțină un nou mandat de europarlamentar, de această dată ca independent, însă nu a reușit să strângă numărul necesar de voturi pentru a reintra în legislativul european.

16. Angela Negrotă (independent)

În aglomerația de candidați independenți care au intrat în competiția pentru Primăria Capitalei, numele Angela Negrotă se remarcă prin specificul mesajelor pe care le promovează. Juristă la bază și prezentă în mediul online ca activist civic, Negrotă și-a depus candidatura pe 17 noiembrie, cu un slogan care trimite atât la ordine, cât și la dezamăgirea față de administrațiile trecute: „Facem curățenie generală împreună!”.

Candidatura ei vine însă însoțită de foarte puține informații despre formarea profesională sau experiența în administrație, ceea ce face ca atenția publică să se concentreze mai ales pe ideile pe care le susține în mod frecvent în spațiul digital.

În ultimii ani, Angela Negrotă s-a asociat cu diferite mișcări sau grupuri contestatare, multe dintre ele cunoscute pentru pozițiile lor radicale față de stat, tehnologie și instituțiile științifice. A candidat în 2024 la parlamentare din partea SOS România, partidul condus de Diana Șoșoacă, încercând să obțină un loc în Senat. A fost o candidatură fără succes, dar care a adus-o în atenția publicului din zona anti-sistem.

Prezența ei în spațiul online este constant legată de teme care contestă proiecte sau tehnologii moderne. În numeroase postări, Negrotă respinge cartea de identitate electronică, prezentată de ea drept o amenințare la adresa libertății personale. A susținut-o vocal pe Flavia Groșan, medicul cunoscut pentru interpretările sale nevalidate științific din timpul pandemiei, dar și pe Cezar Avramuță, „Stegarul dac”, emblemă a protestelor radicale din ultimul deceniu.

Unul dintre aspectele centrale ale discursului său este opoziția față de tehnologia 5G. Angela Negrotă face parte din Coaliția STOP 5G România, o platformă care reunește grupuri religioase, naționaliste sau anti-sistem, și care promovează ideea că infrastructura 5G ar afecta echilibrul planetei.

În interpretarea acestor grupări, rețelele 5G ar modifica „circuitul energetic al Pământului” sau chiar „chi-ul planetei”, noțiuni care nu au suport științific, dar care sunt frecvent circulate în medii conspiraționiste. Angela Negrotă reia astfel de teme în mesajele sale, insistând că radiațiile antenelor afectează sănătatea oamenilor, în special a copiilor.

17. Constantin-Titian Filip (independent)

Nu este prima dată când medicul încearcă să obțină o funcție publică. A candidat la Primăria Generală în 2020 și a încercat, de asemenea, să preia conducerea Sectorului 4 în 2016. În 2024 și-a anunțat chiar intenția de a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale, semn că Filip privește politica drept o direcție constantă în cariera sa publică.

Înainte ca numele lui să apară pe afișe electorale, Constantin Titian Filip era cunoscut în zona televiziunilor cu profil tabloid. În 2016, pe materialele sale de campanie apăreau numele unor emisiuni precum „Avocatul diavolului” sau „Românica mea”, difuzate la Estrada TV, un post cu audiențe mici, dar cu format apropiat de televiziunile de scandal. Însă aparițiile care l-au consacrat au fost cele din studiourile OTV, televiziunea lui Dan Diaconescu, un mediu în care Filip a devenit o prezență constantă.

Tot acolo a avut o vizibilitate crescută în preajma lui Stelian Fulga, un personaj excentric și contestat, promotor al tratamentelor naturiste și critic vehement al medicinei convenționale. OTV a fost în repetate rânduri sancționat de CNA pentru declarațiile sale, iar în 2019 postul și-a pierdut definitiv licența.

Prezența lui Filip în astfel de emisiuni a contribuit la imaginea publică a unui medic care navighează la granița dintre medicina academică și zonele alternative intens promovate în media tabloidă.

Pe lângă activitatea medicală, Constantin Titian Filip susține că are diplomă de psihologie, sociologie, precum și studii în finanțe și bănci. În 2009 ar fi absolvit Institutul Diplomatic, o instituție destinată în general funcționarilor cu atribuții în afaceri externe. Potrivit propriului CV, profesează ca medic neurochirurg și conduce o clinică privată care îi poartă numele, o formulare menită să sublinieze reușitele sale profesionale.

Filip este și președintele Asociației Pentru Apărarea Drepturilor Pacienților, organizație prin care declară că luptă pentru acces gratuit la tratamente, pentru îmbunătățirea condițiilor din spitale și pentru protejarea pacienților în relația cu sistemul medical. Asociația reprezintă o parte importantă din identitatea pe care o proiectează în spațiul public, iar discursul său electoral se sprijină adesea pe exemple și situații pe care spune că le-a întâlnit prin intermediul acestei activități.

---