Un an de decizii neconvenționale la Casa Albă. Ce a promis Donald Trump, ce a pus în practică și ce a rămas blocat
Galerie foto (1 fotografii): Un an de decizii neconvenționale la Casa Albă. Ce a promis Donald Trump, ce a pus în practică și ce a rămas blocat
Ene Valentina | Publicat: 20.01.2026 09:27 | Actualizat: 20.01.2026 10:04
Primul an al celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump a fost caracterizat de o abordare care a ignorat frecvent convențiile politice și a pus sub presiune echilibrul instituțional din Statele Unite. Multe dintre inițiativele promovate au stârnit controverse încă din faza de idee, iar unele au devenit realitate, în timp ce altele s-au blocat în fața limitelor legale, financiare sau politice.
O analiză de ansamblu publicată de Associated Press arată un mandat dominat de gesturi neobișnuite, promisiuni ambițioase și rezultate inegale.
Donald Trump a susținut recent, într-un discurs la Detroit, că și-a îndeplinit toate angajamentele electorale și chiar a depășit așteptările. Realitatea este însă mai nuanțată și scoate la iveală un contrast puternic între inițiativele concretizate și cele rămase în stadiu de proiect.
Ce a făcut Donald Trump în primul an din al doilea mandat
Un exemplu relevant este decizia de a accepta un avion Boeing 747 de lux din Qatar, destinat să devină noul Air Force One. Aeronava se află în prezent într-un amplu proces de modernizare în Texas, pentru a fi adaptată standardelor de securitate și comunicații ale SUA.
Costurile inițiale estimate de Forțele Aeriene se ridică la câteva sute de milioane de dolari, însă evaluările independente indică o sumă finală mult mai mare. Deși președintele a avansat termene optimiste, specialiștii consideră improbabil ca avionul să fie gata înainte de finalul mandatului.
În plan geopolitic, Trump a readus în discuție ideea preluării controlului asupra Groenlandei, un teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Declarațiile sale, potrivit cărora Statele Unite vor obține insula „într-un fel sau altul”, au fost respinse ferm de Danemarca, aliat NATO. Numirea unui trimis special pentru Groenlanda a alimentat speculațiile, dar nu a dus la pași concreți, lăsând subiectul într-o zonă tensionată, dar nerezolvată.
Tot în registrul confruntărilor politice, Trump a deschis un nou front împotriva fostului președinte Joe Biden, contestând utilizarea semnăturii automate pentru documente oficiale. Deși practica este una consacrată la nivel prezidențial, administrația Trump a demarat o anchetă, susținută de un raport al unei comisii republicane din Congres, care pune sub semnul întrebării modul în care au fost acordate anumite grațieri.
Ce a făcut președintele SUA în plan intern
Pe agenda internă s-au aflat și propuneri cu puternic impact simbolic. Redeschiderea închisorii Alcatraz, sub forma unui centru de detenție pentru imigranți, a trecut de faza declarațiilor, dar se află încă la nivel de studiu tehnic. Costurile, dificultățile logistice și opoziția publică ridică semne de întrebare serioase privind viabilitatea proiectului.
În zona economică, Trump a avansat ideea extinderii duratei creditelor ipotecare la 50 de ani, ca soluție pentru criza locuințelor. Economiștii avertizează însă că o astfel de măsură ar diminua capacitatea familiilor de a acumula avere, iar administrația nu a făcut pași concreți pentru implementare. În schimb, Casa Albă a încercat să influențeze piața ipotecară prin intervenții financiare directe.
Președintele a flirtat și cu ideea unui al treilea mandat, deși Constituția americană limitează clar numărul de mandate prezidențiale. Chiar dacă apropiați ai săi au recunoscut public imposibilitatea legală, Trump a continuat să sugereze existența unor căi alternative, fără a prezenta soluții concrete.
Unele inițiative s-au estompat în timp. Ideea transformării Canadei într-un „al 51-lea stat” a fost respinsă categoric de premierul Mark Carney, iar propunerea nu mai este tratată ca o prioritate. La fel, planul de a transforma Fâșia Gaza într-o destinație turistică a fost abandonat după opoziția fermă a statelor arabe.
În materie de imigrație, promisiunea trimiterii a zeci de mii de migranți la Guantanamo s-a concretizat doar parțial. Numărul celor reținuți a fost limitat, iar costurile ridicate și acțiunile în instanță au redus amploarea măsurii.
În plan militar, proiectul antirachetă „Domul de Aur” rămâne una dintre cele mai ambițioase promisiuni, cu un cost estimat la 175 de miliarde de dolari. Oficialii din apărare spun însă că până în 2029 ar putea fi atinsă doar o capacitate inițială, nu un sistem complet funcțional.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
