Germania respinge ferm solicitarea lui Trump privind trimiterea de nave militare în Strâmtoarea Ormuz: ”Nu este războiul nostru”
Galerie foto (1 fotografii): Germania respinge ferm solicitarea lui Trump privind trimiterea de nave militare în Strâmtoarea Ormuz: ”Nu este războiul nostru”
Vlad Măntoiu | Publicat: 16.03.2026 22:12 | Actualizat: 16.03.2026 22:23
Germania a respins ferm apelul lansat de președintele american Donald Trump privind trimiterea de nave militare europene pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial. Reacția Berlinului vine în contextul presiunilor exercitate de Washington asupra aliaților pentru a contribui la redeschiderea traficului maritim în zonă.
Adaugă iAMnews.ro ca sursă preferată în Google
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a criticat deschis ideea unei intervenții navale europene, punând sub semnul întrebării eficiența unei astfel de misiuni.
”Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două, de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Ormuz? Ca ele să realizeze ceea ce puternica Marină a SUA, de una singură, nu poate realiza?”, a declarat luni, la Berlin, oficialul german.
Acesta a subliniat că Germania nu se consideră parte a conflictului care a dus la blocarea traficului maritim în zonă.
”Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a adăugat Pistorius, potrivit Reuters.
Berlinul: conflictul nu are legătură cu NATO
Poziția guvernului german a fost susținută și de purtătorul de cuvânt al executivului, care a subliniat că situația din Strâmtoarea Ormuz nu este o chestiune care să țină de NATO și că Germania nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă.
”Nici Statele Unite, nici Israelul nu ne-au consultat înainte de război, iar Washingtonul a declarat în mod explicit, la începutul războiului, că asistența europeană nu era nici necesară, nici dorită”, a spus acesta.
Anterior, și ministrul german de Externe, Johann Wadephul, s-a arătat sceptic față de ideea extinderii misiunii navale a Uniunii Europene în Strâmtoarea Ormuz, potrivit CNN.
Reacții prudente în Europa
Rezervele Berlinului se înscriu într-un curent mai larg de reticență în rândul statelor europene. Italia, de exemplu, susține consolidarea misiunilor navale ale Uniunii Europene din Marea Roșie, însă nu consideră realistă extinderea acestora în Strâmtoarea Ormuz.
”Nu cred că acestea pot fi extinse pentru a include Strâmtoarea Ormuz, mai ales că sunt misiuni antipiraterie și defensive”, a declarat ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, potrivit Biziday.
Și Grecia a transmis că nu intenționează să participe la operațiuni militare în zonă.
În același timp, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că problema nu intră în sfera de acțiune a NATO și a pledat pentru o soluție diplomatică care să permită redeschiderea Strâmtorii.
Londra și Parisul evită escaladarea militară
Și alte state occidentale adoptă o poziție precaută. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie nu dorește să fie atrasă într-un conflict militar mai amplu, deși guvernul de la Londra analizează alternative pentru protejarea traficului maritim, precum utilizarea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime.
Franța a respins, de asemenea, solicitarea Washingtonului de a trimite nave pentru escortarea petrolierelelor care tranzitează zona. Parisul a transmis că își menține o postură defensivă și că nu dorește să contribuie la escaladarea conflictului.
Totuși, portavionul francez Charles de Gaulle se deplasează către estul Mediteranei, la ordinul președintelui Emmanuel Macron, cu scopul de a proteja interesele europene în Orientul Mijlociu.
Presiuni din partea Washingtonului
Reacțiile europene vin în pofida avertizărilor președintelui american Donald Trump, conform cărora relațiile din cadrul NATO ar putea fi afectate dacă aliații nu contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
Liderul american a sugerat că mai multe state ar trebui să trimită nave militare pentru protejarea traficului petrolier, menționând că Europa și Asia depind într-o măsură mult mai mare de petrolul din Golf decât Statele Unite.
Blocada impusă de Iran asupra strâmtorii, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global, a avut deja efecte asupra piețelor energetice. Prețul petrolului a crescut semnificativ, ajungând la peste 100 de dolari pe baril, cu aproape 45% mai mult decât la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
