România deschide piața muncii pentru 90.000 de lucrători străini în 2026. Guvernul încearcă să acopere lipsa acută de personal

Executivul argumentează că piața muncii se confruntă cu un dezechilibru major: pe de o parte, există investiții și proiecte în derulare, iar pe de altă parte, nu sunt suficienți oameni dispuși să lucreze în anumite sectoare. În acest context, recrutarea cetățenilor din afara Uniunii Europene este văzută ca o soluție pragmatică pentru menținerea activității economice.

Domeniile cele mai afectate de lipsa angajaților

Cele mai mari deficite de personal se înregistrează în curierat, construcții, transporturi, comerț și servicii auxiliare. Angajatorii caută, în special, curieri, manipulanti de marfă, muncitori necalificați în construcții, lucrători comerciali, șoferi, ajutoare de bucătar și agenți de securitate. Sunt meserii pentru care oferta internă este limitată, iar fluctuația de personal este ridicată.

În multe cazuri, firmele reclamă că posturile rămân neocupate luni întregi, ceea ce afectează livrările, termenele contractuale și chiar capacitatea de a continua activitatea. Tocmai din acest motiv, autoritățile au considerat necesară menținerea unui contingent mare și pentru anul viitor.

Cererea de muncitori străini, în continuare ridicată

Datele oficiale arată că, în 2025, zeci de mii de avize de angajare au fost deja emise pentru cetățeni din afara UE, iar mii de solicitări sunt încă în curs de soluționare. Comparativ cu anul precedent, interesul angajatorilor rămâne ridicat, chiar dacă procedurile sunt stricte și presupun verificări detaliate.

În paralel, a crescut și numărul contractelor individuale de muncă încheiate cu lucrători străini, semn că aceștia nu mai sunt o soluție temporară, ci o componentă stabilă a pieței muncii din România. Autoritățile subliniază că aceste angajări se fac legal, cu respectarea legislației muncii și a condițiilor de ședere.

Statul: nu este o alternativă la angajații români

Guvernul insistă că deschiderea pieței muncii către lucrători străini nu înseamnă înlocuirea forței de muncă autohtone. Dimpotrivă, măsura este prezentată ca un instrument de completare, acolo unde nu există suficienți candidați români sau unde locurile de muncă nu pot fi ocupate din surse interne.

Contingentul este stabilit anual și poate fi ajustat în funcție de evoluția economică, de cererea reală din piață și de gradul de ocupare a posturilor. Autoritățile spun că vor monitoriza atent modul în care angajatorii folosesc aceste avize și respectarea drepturilor lucrătorilor.

Citește și

Șase luni de guvernare sub presiune. Ilie Bolojan explică măsurile dure luate de Executiv

Șase luni de guvernare sub presiune. Ilie Bolojan explică măsurile dure luate de Executiv

Vești bune pentru finanțele publice. Comisia Europeană virează sute de milioane de euro către România

Vești bune pentru finanțele publice. Comisia Europeană virează sute de milioane de euro către România