Reforma companiilor de stat intră în linie dreaptă. Zece societăți din energie și transporturi, primele pe listă

Întrebarea care frământă însă salariații este aceea legată de concedieri. Mesajul vicepremierului a fost prudent, obiectivul nu este tăierea de personal, ci eficientizarea, iar orice ajustare va fi decisă punctual, pe baza unui diagnostic financiar-operațional pentru fiecare companie în parte.

Ce se va întâmpla cu angajații

”Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri, nu acesta este obiectivul reformei. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii aceștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun.

Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc, iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii. Este prematur însă să discutăm despre asta”, a declara Oana Gheorghiu.

Guvernul pornește de la o radiografie încărcată: 1.502 companii aflate în proprietatea statului (230 centrale, 1.272 locale), dintre care 83 de la nivel central concentrează pierderi istorice de circa 14 miliarde lei. Pentru a schimba modul de administrare, executivul reactivează Comitetul național pentru reforma companiilor de stat și întărește unitatea tehnică de la Secretariatul General al Guvernului, care va strânge datele și va formula propuneri.

În paralel, AMEPIP revine ca pilon al guvernanței corporative, iar Ministerul Finanțelor va evalua sistematic riscul fiscal și impactul bugetar al măsurilor.

Noutatea de arhitectură ține de două instrumente, „harta sectorială”, un document strategic care stabilește unde are sens prezența statului ca acționar, și registrul unic al companiilor de stat, alimentat lunar prin raportările SAF-T. Practic, Guvernul vrea, pentru prima oară, o imagine comparabilă și la zi a performanței fiecărei entități publice, astfel încât deciziile de restructurare sau investiții să nu mai fie luate la intuiție.

Care sunt primele companii vizate

Proiectul-pilot pornește în această săptămână, cu patru companii din portofoliul Energiei și șase din Transporturi. Fluxul de lucru e standardizat: analiză pe indicatori financiari și sectoriali, recomandări ale Comitetului, aprobare în guvern, implementare la ministerele de linie. Abia după această etapă vor fi anunțate măsuri specifice, de la reconfigurarea consiliilor de administrație și renunțarea la interimate, până la reorganizări interne sau planuri de investiții cu jaloane clare.

Cât privește locurile de muncă, poziția vicepremierului a fost explicită: reforma nu are ca scop concedierea. Pot apărea „ajustări” acolo unde suprapunerile de posturi sau activitățile nerentabile o cer, dar nu există o țintă de reducere a personalului.

Reforma este legată de jaloanele PNRR. Până la 31 martie 2026 trebuie eliminate conducerile interimare prin selecții conforme, iar până la 31 august 2026 trebuie finalizată restructurarea în cel puțin trei companii. Cu aceste termene pe masă, pachetul anunțat de Oana Gheorghiu se vrea începutul unei „resetări” care să oprească hemoragia financiară și să readucă firmele statului la misiunea lor de serviciu public, fără costuri ascunse pentru contribuabili și fără schimbări arbitrare pentru angajați.

Citește și

Este doliu în lumea cinematografiei! Celebrul actor din ''Agentul secret'' a murit la 81 de ani

Este doliu în lumea cinematografiei! Celebrul actor din ''Agentul secret'' a murit la 81 de ani

Pericolele deepfake-urilor promovate masiv pe rețelele de socializare. Cum poți recunoaște un videoclip făcut cu inteligența artificială

Pericolele deepfake-urilor promovate masiv pe rețelele de socializare. Cum poți recunoaște un videoclip făcut cu inteligența artificială