analiză Rapoartele SRI, blocate în Parlament de patru ani. Decidenții știau de influența Rusiei, dar nu au făcut nimic

Parlamentul are, prin lege, obligația de a analiza anual rapoartele serviciilor secrete, dar în realitate, practica confirmă un caracter decorativ al acestui mecanism. Declarațiile fostului președinte al comisiei parlamentare de control al SRI, Ioan Cristian Chirteș (PNL), scot la iveală un tablou îngrijorător: rapoartele serviciului pe ultimii patru ani nu au ajuns în plenul Parlamentului, iar în spatele acestui blocaj s-ar afla informații sensibile despre influența Rusiei asupra mișcării suveraniste din România.

Fostul șef al comisiei SRI: “Mișcarea suveranistă are legătură cu Rusia”

Ioan Cristian Chirteș a explicat pentru HotNews că rapoartele blocate conțin informații directe despre infiltrarea Rusiei în interiorul curentului suveranist: “Se făcea legătura între mișcarea suveranistă și factori externi, în special Rusia. Decidenții politici au știut că mișcarea suveranistă are legătură cu Rusia, au fost informați de SRI”, a declarat acesta.

Avertismentele SRI de la acel moment nu sunt banale, iar în contextul războiului declanșat de Moscova în Ucraina și al campaniilor de dezinformare din regiune, refuzul de a aduce aceste rapoarte în fața Parlamentului lasă România descoperită în fața riscurilor, dovadă fiind anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024.

Rapoartele SRI, aprobate pe repede înainte

Chirteș a amintit și de momentul din 2021, când, după o perioadă de cinci ani în care rapoartele nu fuseseră dezbătute, plenul a adoptat toate documentele “în 15 minute”. “Nu mi se pare normal și atunci am spus de la tribuna Parlamentului că descărcăm în 15 minute cinci ani de activitate a SRI… Colegilor nu li s-a părut o urgență, mie mi s-a părut o urgență”, a spus fostul președinte al comisiei.

Această practică arată cum controlul parlamentar riscă să fie redus la o simplă bifă procedurală, fără o analiză reală și fără o dezbatere asupra amenințărilor identificate de către SRI.

Problema nu se limitează doar la transparența instituțională, iar în lipsa unui vot asupra rapoartelor, Parlamentul blochează automat discuțiile publice pe marginea acestora. În consecință, românii nu au acces nici măcar la versiuni rezumative ale informărilor privind Rusia și mișcarea suveranistă. Lipsa dezbaterii pe rapoartele oficiale poate fi interpretată drept refuzul clasei politice de a confrunta deschis influența rusă.

Politizarea, marele obstacol

Chirteș a arătat că a încercat să ridice în discuție și problema numirii unui director civil la SRI, dar nu a avut succes. “Mi se pare grav că de doi ani de zile SRI nu are conducere civilă”, a mai declarat acesta. În contextul blocării rapoartelor, absența unei conduceri civile amplifică riscul ca serviciul să fie perceput ca autonom, neancorat în control democratic real.

Fostul șef al comisiei a mai evidențiat și situația în care a audiat conducerea SRI în legătură cu posibile legături ale lui George Simion cu Rusia, iar Marcel Ciolacu, premier la acel moment, i-a cerut demisia și l-a acuzat de folosirea SRI în scopuri electorale, respingând acuzațiile drept nefondate.

Politizarea deciziei de a introduce sau nu rapoartele în plen se poate transforma într-o vulnerabilitate instituțională. Actualul președinte al comisiei SRI, Eugen Bejinariu (PSD), nu a dorit să comenteze public nesupunerea rapoartelor la votul plenului, spunând doar că acestea au fost aprobate de către comisie și trimise Birourilor Reunite al Parlamentului, a căror atribuție este să supună dezbaterii, mai transmite Hotnews.