Polonia, invadată de 19 drone rusești. Care este riscul la adresa României

În urma unui atac al Federației Ruse asupra Ucrainei, un număr de 19 drone rusești au invadat spațiul aerian al Poloniei, creând o escaladare a conflictului fără precedent de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Comandamentul Aerian al NATO a intervenit, prin Forțele Aeriene Regale Olandeze, „ale căror avioane de vânătoare F35 au contribuit la asigurarea cerului polonez în această noapte”, a transmis într-un comunicat armata poloneză.

Articolul 4 din Tratatul NATO, invocat de către Polonia

„Suntem pregătiți să respingem astfel de provocări. Situația este gravă și nimeni nu se îndoiește că trebuie să ne pregătim pentru diverse scenarii”, este reacția lui Donald Tusk după ce spațiul aerian la Poloniei a fost securizat.

Reacții de susținere și solidaritate pentru Polonia au venit rapid din partea liderilor occidentali, inclusiv din partea lui Volodimir Zelenski, care a clasificat incidentul drept „un precedent extrem de periculos pentru Europa”, a scris acesta într-o postare pe platforma X. Președintele Ucrainei a punctat și faptul că „cel puțin 8 drone au avut ca țintă Polonia”, excluzând clar varianta unei interferări neintenționate din partea Rusiei.

În urma discuțiilor din cadrul reuniunii extraordinare a cabinetului de miniștri polonez, dar și a Biroului Național de Securitate, Polonia a decis convocarea Articolului 4 din Tratatul NATO.

Articolul 4 prevede consultări de urgență între toți membrii NATO, atunci când o țară membră consideră ca integritatea teritorială, independența politică sau securitatea acesteia sunt amenințate. Acesta este considerat predecesorul Articolului 5, care are la bază principiul apărării colective.

Până acum, articolul a fost invocat de doar șapte ori de la fondarea Alianței în 1949. Ultima dată, acest lucru s-a întâmplat în 2022, atunci când România, împreună cu alte șapte țări, a cerut consultații de urgență în urma invaziei rusești din Ucraina.

Care sunt reacțiile partenerilor

„Mesajul meu pentru Putin este clar: Opriți războiul din Ucraina, opriți încălcarea spațiului aerian aliat. Și să știți că suntem pregătiți, că suntem vigilenți și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a fost prima reacție a lui Mark Rutte, Secretarul General al NATO, conform SkyNews.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit de asemenea cu precizări referitoare la acest caz: „Trebuie să investim în supravegherea aeriană în timp real, astfel încât nicio mișcare a forțelor să nu rămână nevăzută. Trebuie să ascultăm apelul prietenilor noștri din zona Baltică și să construim un zid de drone. Nu este vorba de o ambiție abstractă. Este fundamentul unei apărări credibile”, a declarat aceasta în cadrul discursului privind starea UE.

„UE va apăra fiecare centimetru al teritoriului său”, a transmis și Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie. O reacție asemănătoare a fost transmisă și de către Ambasadorul SUA la NATO pe platforma X, reiterând susținerea Statelor Unite pentru toți aliații Nord-Atlantici.

Care sunt efectele asupra României

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis că nu sunt motive de îngrijorare pentru România, dar și faptul că statul român ar fi pregătit să intervină în cazul escaladării situației.

„Noi nu am avut incidente de acest fel, adică ce am avut noi am avut accidental, la câteva sute de metri de graniță. Dacă se va întâmpla, procedurile sunt pregătite pentru a reacționa la fel, numai că oamenii nu trebuie să fie îngrijorați”, este declarația lui Nicușor Dan, conform Digi24.

„În urma legii pe care Parlamentul a dat-o, dacă nu mă înșel în martie, și a procedurilor ulterioare din CSAT, procedurile sunt pregătite”, a mai spus Președintele, referitor la o eventuală reacție a României în cazul în care drone rusești încalcă și teritoriul nostru aerian.

Cu toate că legea antidrone a fost promulgată de către Ilie Bolojan, atunci când era Președintele interimar al României, normele de aplicare ale acesteia întârzie să fie aprobate, transmite sursa menționată anterior.

Conform informațiilor deținute de aceștia, normele metodologice de aplicare ar trebui aprobate în următoarea ședință a CSAT, care încă nu a fost anunțată la momentul de față.

Până la aprobarea normelor, România se află într-o situație de posibilă vulnerabilitate în cazul unei intruziuni asemănătoare celei petrecute în Polonia în această noapte.