foto Personalitatea zilei 24 februarie | Steve Jobs, omul care a transformat tehnologia în cultură

Steven Paul Jobs s-a născut la 24 februarie 1955, în San Francisco, California, și a fost adoptat la scurt timp după naștere. Crescut de Paul și Clara Jobs, a avut o copilărie în care curiozitatea tehnică s-a împletit cu o fire rebelă: nu se potrivea ușor în tiparele școlii, contesta autoritatea și se plictisea repede de ”drumul standard”.

Cu toate acestea, un lucru i-a rămas constant: fascinația pentru felul în care sunt construite lucrurile. Mai târziu avea să spună că, de mic, se vedea ”un umanist”, dar era atras de electronică și de ideea unei punți între două lumi – o temă care îi va defini întreaga carieră.

Între literature și electronica din Silicon Valley

În adolescență, Jobs a studiat la Homestead High School, aproape de inima Silicon Valley, unde l-a cunoscut pe Steve Wozniak, partenerul fără de care Apple nu ar fi arătat la fel. În paralel cu circuitele și experimentele, Steve Jobs citea intens: Shakespeare, Platon, eseuri și texte care îi hrăneau imaginația.

În 1972, a început cursurile la Reed College, dar a renunțat rapid la facultate, refuzând să-și vadă părinții cheltuind bani pentru o educație care nu i se părea potrivită.

Acesta a continuat însă să auditeze cursuri care îl interesau, inclusiv caligrafie, o alegere aparent marginală, dar care i-a influențat decisiv obsesia pentru tipografie și estetică.

În 1974, Jobs a călătorit în India, în căutarea iluminării, apoi s-a apropiat de budismul Zen. Pentru el, Zen nu era un accesoriu exotic, ci o disciplină: minimalism, claritate, eliminarea zgomotului. Aceeași logică se va vedea mai târziu în felul în care Apple a ales simplitatea ca semnătură.

Nașterea Apple: un garaj, o idee și un pariu pe viitor

În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak și Ronald Wayne au fondat Apple. Primul produs, Apple I, a fost începutul, iar Apple II a fost explozia, unul dintre primele microcomputere produse pe scară largă care au intrat în case și în școli.

Jobs nu era inginerul ”de laborator” în sensul clasic, ci omul care vedea produsul ca experiență, de la carcasă, formă, poveste la promisiune. Într-o industrie rece, el a împins ideea că tehnologia trebuie să fie dorită, nu doar folosită.

În 1979, Steve Jobs a intuit potențialul unei idei care părea science-fiction: interfața grafică și controlul cu mouse-ul. A urmat Apple Lisa, un pas dificil commercial, apoi Macintosh, în 1984, computerul care a popularizat interfața grafică cu utilizatorul și a schimbat modul în care oamenii se raportează la ecran.

Macintosh nu a fost doar un produs, a fost și o adevărată declarație ”culturală”: tehnologia poate avea personalitate. Iar odată cu imprimarea și instrumentele de desktop publishing, Mac-ul a devenit motor pentru o nouă industrie creativă.

Căderea: concedierea din propria companie

În 1985, după un conflict de viziune și putere cu boardul Apple și cu CEO-ul de atunci, John Sculley, Jobs a fost înlăturat. Pentru mulți, acesta ar fi fost finalul, dar pentru Jobs, a fost o repoziționare.

Acea perioadă i-a confirmat o lecție care îi va reveni constant, aceea că identitatea nu e un titlu, ci o direcție. Mai târziu, mesajul lui despre curaj și autenticitate avea să sune astfel: ”Timpul tău este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altcuiva. Nu fi prins în dogmă… Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să-ți acopere propria voce interioară. Și, cel mai important, ai curajul să-ți urmezi inima și intuiția.”

În același an, Jobs a fondat NeXT, o companie orientată spre computere pentru mediul academic și business. Comercial, NeXT nu a devenit un gigant de masă, dar tehnologia creată acolo va deveni, mai târziu, fundația pentru sistemele Apple moderne.

În 1986, Jobs a cumpărat Pixar, inițial divizie a Lucasfilm, iar sub conducerea lui și cu echipa creativă potrivită, Pixar a devenit un reper global, iar Toy Story (1995) a deschis era filmului de animație realizat pe computer.

Revenirea care a salvat Apple: de la ”Think Different” la iPhone

În 1997, Apple a cumpărat NeXT, iar Jobs s-a întors. Cu toate că Apple era aproape de faliment, în următorii ani, Jobs a tăiat proiecte, a simplificat portofoliul și a reconstruit compania în jurul unei idei clare: produse puține, dar decisive.

A urmat campania ”Think Different”, apoi un șir de lansări care au depășit tehnologia și au intrat în viața de zi cu zi: iMac, iPod, iTunes, iPhone, App Store și iPad. Steve Jobs a făcut din Apple o companie care nu vindea doar dispozitive, ci un mod de a trăi digital.

Unul dintre cele mai puternice texte asociate cu această filozofie a lui Jobs rămâne manifestul ”nebunilor”: ”Iată-i pe cei nebuni. Inadaptații. Rebelii. … Pentru că ei schimbă lucrurile. Ei împing rasa umană înainte. Și, deși unii îi văd ca pe niște nebuni, noi vedem geniu. Pentru că oamenii care sunt suficient de nebuni încât să creadă că pot schimba lumea sunt cei care o fac.”

Ce fel de om era Steve Jobs

Steve Jobs a fost admirat pentru carismă și pentru talentul rar de a convinge, dar a fost criticat pentru duritate, exigență și pentru stilul de conducere care nu ierta mediocritatea, fiind obsedat de standardele sale înalte.

În 2003, Jobs a fost diagnosticat cu o tumoră neuroendocrină pancreatică și a murit pe 5 octombrie 2011, în Palo Alto, California.

În fața fragilității, mesajul lui a devenit mai direct decât orice discurs principal: ”Să-ți amintești că vei muri este cel mai bun mod pe care îl știu ca să eviți capcana de a crede că ai ceva de pierdut. Ești deja gol. Nu există niciun motiv să nu-ți urmezi inima.”

Într-o altă formulare la fel de limpede, Steve Jobs spunea: ”Dacă trăiești fiecare zi ca și cum ar fi ultima, într-o zi vei avea cu siguranță dreptate.”

Pentru Jobs, miza nu era neapărat acumularea de capital, ci impactul: ”Să fiu cel mai bogat om din cimitir nu contează pentru mine. Să mă culc seara spunând că am făcut ceva minunat… asta contează pentru mine.”

---