Instanța supremă suspendă comitetul înființat de Ilie Bolojan pentru revizuirea legilor justiției. ”Posibil exces de putere”
Galerie foto (1 fotografii): Instanța supremă suspendă comitetul înființat de Ilie Bolojan pentru revizuirea legilor justiției. ”Posibil exces de putere”
Redactia | Publicat: 25.03.2026 18:41 | Actualizat: 25.03.2026 18:44
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a dispus, miercuri, suspendarea deciziei lui Ilie Bolojan de înființare a Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislației din domeniul justiției, până când se va judeca cererea de anulare a deciziei din 2025 a premierului.
Avocata Elena Radu, în calitate de președinte al Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, a cerut, printr-o acțiune depusă în decembrie 2025, la Curtea de Apel București, suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan de înființare a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
În acțiune, avocata a susținut că decizia premierului „a fost emisă cu depăşirea flagrantă a competenţelor”.
În 15 ianuarie 2026, Curtea de Apel București a respins cererea, considerând că aceasta este ”nefondată”.
Decizia instanței a fost contestată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care miercuri, 25 martie, a dat o soluție în favoarea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept.
„Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, în contradictoriu cu pârâtul Prim-Ministrul României. Suspendă executarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea, organizarea şi atribuțiile Comitetului pentru analiză şi revizuirea legislației din domeniul justiției, emisă de pârâtul Prim-Ministrul României, până la pronunțarea instanței de fond”, se arată în decizia ICCJ.
Hotărârea este definitivă, astfel că până nu se va da o decizie privind anularea deciziei, comitetului pe care îl vrea premierul Ilie Bolojan pentru analiza legislației din justiție nu poate să funcționeze.
ICCJ: ” Decizia vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere”
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că hotărârea Secției Contencios administrativ și fiscal de suspendare a Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, ”vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare al acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”.
”Hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate. În acest context, subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției.
Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității acestui comitet”, a precizat ICCJ.
Inițiatoarea acțiunii admise miercuri de ICCJ, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a mai contestat în instanță anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din 2024.
De ce vrea Ilie Bolojan să înființeze Comitetul pentru legile justiției
Decizia nr. 574 din 19 decembrie 2025 privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial.
Comitetul ar urma să fie condus de un președinte, care este reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului. Membrii permanenți în Comitet ar fi reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției. La lucrările Comitetului ar putea participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.
Comitetul ar avea printre atribuțiile principale:
- analiza efectelor punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;
- analiza opiniilor formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție;
- organizarea de întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
- solicitarea unor puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
- propunerea unor măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.
Decizia mai prevede că recomandările pot fi adoptate doar prin consensul membrilor Comitetului.
”În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare. Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta”, potrivit deciziei din 19 decembrie 2025 a lui Ilie Bolojan.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
