Cum poți să recunoști rapid dacă escrocii vor să te lase fără bani în cont. Ce sunt metodele creditul, accidentul sau ”nepotul la ananghie”
Galerie foto (1 fotografii): Cum poți să recunoști rapid dacă escrocii vor să te lase fără bani în cont. Ce sunt metodele creditul, accidentul sau ”nepotul la ananghie”
Redactia | Publicat: 24.03.2026 15:37 | Actualizat: 24.03.2026 15:39
Tentativele de fraudă prin telefon, SMS sau online au crescut alarmant în ultimul an. Escrocii apelează la noi metode de înșelăciune, se prezintă ca reprezentanți ai băncilor, poliției sau unor companii celebre, clonează voci cu Inteligența Artificială pentru a semăna cu cele ale persoanelor din familie și a convinge că au nevoie de ajutor financiar urgent sau promit câștiguri rapide din investiții. Metodele cele mai folosite au primit deja nume după tiparul de înșelăciune folosit: ”telefonul stricat”, ”creditul”, ”accidentul” sau ”nepotul la ananghie”.
În acest context, Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Mastercard au lansat, marți, „Uniți împotriva escrocheriilor", o campanie Siguranța Online, ca răspuns la evoluția tot mai rapidă a înșelătoriilor comise prin telefon, SMS sau online.
Pilonul central al campaniei este o platformă digitală - sigurantaonline.ro/uniti-impotriva-escrocheriilor - care explică pe înțelesul tuturor cum funcționează cele mai răspândite metode de fraudă și cum pot fi oprite la timp. Pe platformă sunt prezentate povești reale ale unor oameni care au trecut prin astfel de situații, pentru că astfel de fraude exploatează, de cele mai multe ori, emoții puternice.
Cum poți depista că o voce de la telefon îți spune o minciună
Conform datelor DNSC, numărul fraudelor aproape s-a dublat în 2025 față de anul precedent, iar phishingul a rămas cea mai utilizată metodă și este în creștere cu peste 70% față de 2024.
Tehnologia joacă astăzi un rol dublu, contribuind la prevenirea și combaterea înșelătoriilor, dar este folosită tot mai des de infractori, care pot imita voci sau chipuri familiare cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pe platformă sunt pezentate și cele mai frecvente tipuri de fraudă.
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Exemplele evidențiază cât de ușor pot fi activate frica sau încrederea și subliniază necesitatea unei soluții simple și clare pentru a opri frauda la timp.
Rutina de securitate din familie pentru a nu cădea în capcanele escrocilor
Campania promovează conceptul de parole de familie - nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri și detalii cunoscute doar de cei apropiați. Aceste parole pot face diferența între o voce autentică și un apel fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Creșterea siguranței în mediul online este o responsabilitate comună și o prioritate instituțională. În cadrul acestei campanii, acordăm o atenție deosebită persoanelor vârstnice, o categorie poate vulnerabilă în fața provocărilor online, dar care merită să se bucure de beneficiile lumii digitale fără teamă. Ne dorim să le oferim sprijinul necesar pentru a recunoaște pericolele și a se proteja de noile forme de înșelăciune online. Experiența lor de viață este o resursă valoroasă, iar misiunea noastră este să o completăm cu siguranță, încredere și protecție. Împreună, putem construi un spațiu digital mai sigur pentru fiecare”, a declarat Raluca-Claudia Seucan, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române.
„Scopul nostru este să ajungem cu acest pachet de informații esențiale pentru protecția împotriva fraudelor la cât mai mulți utilizatori. Uneori există o barieră de limbaj pentru anumite categorii de vârstă, care transformă tehnologia și utilizarea dispozitivelor într-un demers mai complicat decât este de fapt. Dacă vorbim mai des și sincer despre capcanele pe care le întâlnim în mediul digital, fără o terminologie complicată, vom fi mai pregătiți să recunoaștem scenariile pe care atacatorii ni le servesc, astfel încât să nu devenim victime. Putem construi o rutină de securitate care să funcționeze ca un antivirus uman, bazată pe anumite reflexe de securitate pe care le putem dobândi din astfel de testimoniale ale unor oameni care au pățit-o”, a declarat Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare DNSC.
„Rata de fraudă pentru transferurile bancare către alte conturi era de 0,003% în România, după numărul tranzacțiilor, la finele anului 2024. În schimb, rata de fraudă după numărul tranzacțiilor cu cardul în totalul plăților cu cardul era de 0,005% în România, de trei ori mai redusă ca media Uniunii Europene. Obiectivul Sigurantaonline este creșterea nivelului de educație digitală ca utilizatorii români să evite furnizarea datelor bancare sensibile și să fie conștienți de riscul legat de manipularea privind transferul banilor sau instalarea de aplicații la cererea fraudatorilor”, a subliniat Gabriela Folcuț, director executiv Asociația Română a Băncilor.
„Numărul și diversitatea înșelătoriilor cresc de la o lună la alta, iar dincolo de cifre vorbim despre victime care își pierd liniștea și economiile. Tocmai de aceea, oamenii au nevoie de repere clare care să îi ajute să recunoască mai ușor tentativele de fraudă. Împreună cu partenerii noștri, punem la dispoziție instrumente de informare și promovăm soluții simple de prevenție, precum parola de familie. Pentru Mastercard, într-un ecosistem bazat pe plăți digitale, încrederea și siguranța trebuie să meargă împreună”, a declarat Cosmin Vladimirescu, general manager Mastercard pentru România și Croația.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
