Cum a ratat Securitatea prevenirea unei fugi anunțate: patru români au ieșit din țară pe mare, în 1976
Galerie foto (1 fotografii): Cum a ratat Securitatea prevenirea unei fugi anunțate: patru români au ieșit din țară pe mare, în 1976
Vlad Măntoiu | Publicat: 25.03.2026 09:27 | Actualizat: 25.03.2026 09:31
O fugă spectaculoasă din România comunistă, petrecută în vara anului 1976, a scos la iveală disfuncții grave în interiorul Securității. Documente CNSAS arată cum avertismente clare au fost ignorate, iar mai mulți ofițeri, inclusiv de rang înalt, au fost ulterior sancționați.
În data de 23 iulie 1976, patru cetățeni români au reușit să fugă din țară în Turcia, folosind o barcă cu motor, într-un episod care a provocat o reacție puternică la nivelul conducerii Ministerului de Interne.
Unul dintre fugari era cercetător în cadrul Institutului de Meteorologie și Hidrologie București și se afla la bordul navei de cercetare ”Chefalul”. Potrivit documentelor publicate de CNSAS, acesta a coborât barca de salvare și s-a deplasat spre Mamaia, sub pretextul aprovizionării. Acolo, i-a preluat pe ceilalți trei complici, care îl așteptau pregătiți, cu bagaje, îmbrăcăminte și canistre cu apă și combustibil.
După îmbarcare, cei patru au plecat în largul Mării Negre și au reușit să ajungă în Turcia, fără a fi opriți de autorități.
Avertismente ignorate
Cazul a devenit cu atât mai grav cu cât ancheta internă a arătat că Securitatea deținea informații despre intențiile celor implicați cu mult timp înainte de producerea evenimentului.
În documente se precizează clar că existau date din care rezulta că acestea au preocupări pentru a fugi din țară folosind în acest scop o barcă cu motor. Mai mult, încă din 1973 fusese transmisă o notă informativă care semnala planul concret de fugă spre Istanbul, prin traversarea Mării Negre.
Cu toate acestea, verificările efectuate au fost superficiale, iar informațiile nu au fost valorificate corespunzător. Într-un caz, reacția unui ofițer este emblematică pentru modul în care au fost tratate avertismentele: ”informația este preluată de la un nebun”.
Această atitudine a dus la clasarea cazului și la ignorarea unor date operative relevante.
Tentativă anterioară eșuată
Planul de fugă nu era unul spontan. Documentele CNSAS arată că aceleași persoane încercaseră să fugă și cu un an înainte, în august 1975, folosind aceeași navă.
Tentativa a fost însă abandonată din cauza măsurilor sporite de securitate impuse cu ocazia zilei de 23 august.
Chiar și aceste informații, considerate certe, nu au determinat autoritățile să adopte măsuri preventive eficiente.
Disfuncții grave în sistem
Ancheta internă a scos la iveală o serie de probleme sistemice, de la lipsa de comunicare între structuri până la superficialitatea verificărilor. Informațiile existente nu au fost transmise eficient între unități, iar în unele cazuri au fost chiar compromise.
Un episod deosebit de grav a fost deconspirarea unei surse informative, după ce unui suspect i s-au cerut direct informații despre alte persoane vizate, iar această practică a compromis complet circuitul informativ.
În paralel, nici grănicerii nu și-au îndeplinit atribuțiile. Un militar a permis ieșirea în larg a bărcii fără a verifica documentele obligatorii, încălcând consemnele. De asemenea, o santinelă a observat îmbarcarea fugarilor, dar a acceptat explicația acestora că sunt cercetători, fără a face verificări suplimentare.
Documentele consemnează că acesta ”s-a lăsat indus în eroare”, demonstrând ”lipsă de instruire și vigilență”.
Reacție întârziată și sancțiuni inclusiv pentru ofițeri de rang înalt
După producerea evadării, reacția autorităților a fost considerată insuficientă. Comandantul unității de grăniceri a aflat despre incident abia seara și nu a dispus imediat o acțiune de urmărire pe mare.
În locul unei intervenții operative, acesta ”s-a limitat la efectuarea unui control al țărmului”, ceea ce a făcut imposibilă interceptarea fugarilor.
În urma anchetei, Ministerul de Interne a decis sancționarea mai multor ofițeri, pentru nerespectarea ordinelor, lipsă de vigilență și superficialitate în activitate.
Documentele arată că responsabilitatea a fost atribuită inclusiv factorilor de conducere, care ”au manifestat lipsă de răspundere în exercitarea atribuțiunilor de serviciu”. Sancțiunile au vizat atât cadre operative, cât și ofițeri de rang înalt, inclusiv generali.
Cazul, transformat în lecție internă
Pentru a preveni situații similare, conducerea Ministerului de Interne a decis ca acest caz să fie analizat în toate structurile.
În documente se precizează că situația trebuie ”prelucrată cu toate cadrele de securitate, miliție și pașapoarte”, iar unitățile trebuie să adopte măsuri concrete.
Totodată, s-a dispus intensificarea activității informative și verificarea personalului implicat în activități sensibile, inclusiv pe navele de cercetare marină.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
