UPDATE | CCR amână iar decizia pe legea pensiilor magistraților. Pentru a cincea oară, judecătorii nu se înțeleg pe tăierea pensiilor speciale
Galerie foto(2) Galerie foto (2 fotografii): UPDATE | CCR amână iar decizia pe legea pensiilor magistraților. Pentru a cincea oară, judecătorii nu se înțeleg pe tăierea pensiilor speciale
Vlad Măntoiu | Publicat: 11.02.2026 11:00 | Actualizat: 11.02.2026 11:07
Curtea Consituțională a României a decis amânarea unei decizii în privința reducerii pensiilor de serviciu ale magistraților, după alte patru amânări anterioare. Data următoarei ședințe a fost stabilită drept 18 februarie.
UPDATE. Ora 11:00. Curtea Consituțională a decis amânarea deciziei pentru a cincea oară, stabilind următorul termen în data de 18 februarie, miercurea viitoare.
UPDATE. Ora 10:00. Ședința CCR a început, după ce judecătorul Gheorghe Stan a venit la Curtea Constituțională.
Știrea inițială: Potrivit unor surse judiciare, judecătorul Gheorghe Stan ar fi intrat în concediu paternal începând de luni, ceea ce face puțin probabilă prezența sa la ședința de miercuri. Totuși, există posibilitatea ca acesta să își anuleze concediul pentru a participa la deliberări.
Teoretic, pentru finalizarea deliberărilor este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la începutul dezbaterilor. În cazul în care unul dintre aceștia lipsește, se ridică problema validității continuării deliberării.
Pe de altă parte, sursele judiciare indică faptul că, dacă se întrunește cvorumul minim de șase judecători, dezbaterile ar putea fi reluate. La termenul anterior, din 16 ianuarie, deliberările au fost întrerupte pentru ”o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” și a expertizei contabile depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție, transmite news.ro.
Solicitarea ICCJ de sesizare a CJUE
Un alt element care poate întârzia pronunțarea este solicitarea ICCJ adresată CCR de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Înalta Curte susține că legea ar trata ”discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar ”reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
De asemenea, ICCJ apreciază că legea ar perpetua o stare de ”instabilitate legislativă” și ar institui ”un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”. Potrivit instanței supreme, actul normativ ar încălca dreptul UE prin nerespectarea principiilor proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Proceduri paralele la Curtea de Apel București
În aceeași zi, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a actelor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost numiți judecători la CCR, cereri formulate de avocata Silvia Uscov.
Anterior, marți, CAB a respins ca nefondată o cerere de suspendare a decretului semnat de președintele Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Dragoș. Totodată, instanța a admis sesizarea CCR pentru clarificarea sintagmei ”activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, referitoare la condițiile de vechime necesare pentru ocuparea funcției de judecător constituțional.
Care au fost cauzele amânărilor anterioare
La 15 ianuarie 2026, ICCJ a depus la CCR o expertiză contabilă potrivit căreia legea contestată ”anulează pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității.
Anterior, la termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul nu a putut fi întrunit, după ce patru judecători au lipsit. Ulterior, aceștia au explicat că au solicitat amânarea pronunțării pentru clarificarea impactului legii, fiind invocată ”solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților”.
Pe 16 ianuarie, CCR a amânat pentru a patra oară pronunțarea, stabilind termenul din 11 februarie.
Ce spun Ilie Bolojan și Lia Savonea
Contextul tensionat este amplificat de scrisoarea transmisă de premierul Ilie Bolojan președintelui CCR, în care acesta a informat că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, cu potențialul efect al pierderii a 231 de milioane de euro.
”Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”, a precizat premierul, potrivit sursei citate.
Președinta ICCJ, Lia Savonea, a reacționat afirmând că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
La rândul său, Ilie Bolojan a declarat că nu este vorba ”de o presiune”, întrucât nu le-a cerut judecătorilor ”să dea o sentință sau alta”, ci a considerat ”de bun simț să se știe aceste lucruri”, într-un context în care ”se vor căuta responsabili” dacă fondurile vor fi pierdute.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
