Cine ar putea conduce România după demisia premierului Marcel Ciolacu? Numele vehiculate pentru interimat

Ene Valentina | Publicat: 05.05.2025 17:30 | Actualizat: 05.05.2025 17:39
Eșecul candidatului susținut de coaliția PSD–PNL–UDMR la primul tur al prezidențialelor a generat un val de nemulțumire internă. Liberalii, sub presiunea propriului electorat, dar și baronii PSD nemulțumiți de scorul obținut, cer tot mai vocal „resetarea” conducerii guvernamentale.
În acest context, premierul Marcel Ciolacu ia în calcul un gest de „responsabilitate politică” – depunerea mandatului – pentru a opri erodarea imaginii coaliției înainte de turul II al alegerilor prezidențiale.
Cine ar putea conduce România după demisia premierului Marcel Ciolacu
Dacă Marcel Ciolacu își prezintă demisia, președintele țării trebuie să constate vacantarea postului și să desemneze imediat un prim‑ministru interimar dintre actualii membri ai cabinetului. Conform Constituției, interimatul nu poate depăși 45 de zile. În acest interval, șeful statului inițiază consultări cu partidele parlamentare pentru a identifica un premier titular, care va veni în Parlament cu un program de guvernare și o echipă completă.
Pentru scurta perioadă de tranziție, se vehiculează trei nume capabile să mențină un echilibru fragil între PSD și PNL:
- Daniel David, ministrul Educației, profesor universitar respectat și relativ neutru politic;
- Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, familiar cu mecanismele administrative;
- Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, perceput ca un tehnocrat cu experiență Legislativ‑Executiv.
Condiția esențială: niciunul dintre ei nu trebuie să manifeste ambiții pentru un mandat deplin, altfel tensiunile ar escalada în plină campanie prezidențială.
Complicația unui președinte interimar
România traversează deja o perioadă excepțională: demisia lui Klaus Iohannis din februarie a adus la Cotroceni un președinte interimar, Ilie Bolojan. Acestuia îi revine acum dificila misiune de a gestiona simultan formarea unui nou executiv și organizarea turului al doilea al prezidențialelor. Legitimitatea sa limitată îl obligă să manevreze cu grijă, evitând decizii percepute ca partizane.
După nominalizarea premierului desemnat, Parlamentul are 60 de zile pentru a analiza maximum două încercări de învestitură. Dacă ambele eșuează, președintele poate dizolva Legislativul și convoca alegeri anticipate. În actuala configurație, cu AUR în ascensiune și cu PSD‑PNL lovite electoral, orice majoritate stabilă devine o sarcină de mare finețe politică, apropiată de jocul de șah.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.












Cele mai citite











