Ce reguli trebuie să respecte românii în al doilea tur de alegeri prezidențiale. Este strict interzis să faci asta pe 18 mai

Într-o campanie tensionată, dominată de teme identitare și promisiuni de „resetare” a statului, miza participării masive devine la fel de importantă ca rezultatul final, pentru credibilitatea procesului democratic.

Ce reguli trebuie să respecte românii care merg la vot

În România, regulile de prezență la urne sunt diferite în funcție de locul în care alegătorul se află în ziua scrutinului. Dacă ești acasă, votezi exclusiv la secția la care ești arondat conform domiciliului sau reședinței; dacă te afli în altă localitate, poți intra în orice secție pe liste suplimentare.

O excepție importantă vizează Bucureștiul, unde alegătorii nu pot traversa sectoarele: fiecare votează doar la secția aferentă adresei din acte. În afara granițelor, Ministerul Afacerilor Externe a organizat 965 de secții, de la Madrid la Melbourne, astfel încât românii cu pașaport să nu fie nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a-și pune ștampila.

Programul este, în țară, de la 07:00 la 21:00. În situația în care la ora închiderii există încă persoane în interiorul sau imediata apropiere a secției, președintele biroului poate prelungi votarea până cel târziu la 23:59; însă cei care ajung la coadă după 21:00 nu mai pot fi primiți.

Pentru diaspora, votul este întins pe trei zile: vineri 16, sâmbătă 17 și duminică 18 mai, zilnic între 07:00 și 21:00, după ora locală. Ultima zi se încheie sincronizat cu ora 21:00 în România, astfel că românii aflați la vest de țară trebuie să-şi facă bine calculele de fus orar.

De ce documente ai nevoie pentru a putea vota

La capitolul documente, legislația rămâne generoasă: în secțiile din România sunt acceptate toate tipurile de carte de identitate (clasică, electronică, provizorie), buletinul vechi, pașapoartele diplomatice sau de serviciu – inclusiv versiunile electronice – precum și carnetul militar pentru elevii școlilor de profil. În străinătate se adaugă pașaportul simplu, electronic ori temporar.

Pentru noile cărți de identitate electronice contează un detaliu esențial: adresa de domiciliu nu mai este tipărită pe card. Astfel, dacă alegătorul votează pe liste suplimentare, președintele secției telefonează, prin linia STS, la evidența populației pentru confirmarea adresei. Pe aceste carduri nu se lipește autocolantul „VOTAT”, dar sistemul informatic notează automat exercitarea dreptului de vot.

Buletinul de vot este simplu, cu doar două patrulatere. Ordinea a fost stabilită de Biroul Electoral Central în funcție de scorul din 4 mai: George Simion figurează primul, Nicușor Dan al doilea. Ștampila „VOTAT” trebuie aplicată clar în interiorul pătratului care corespunde preferinței tale, iar o clipă de verificare înainte de a împături hârtia poate evita anularea votului.

Când este votul validat, de fapt

Călătoria buletinului prin secție rămâne neschimbată: intri cu actul de identitate, operatorul îl scanează, semnezi pe lista electorală, primești buletinul și ștampila, intri singur în cabină, marchezi opțiunea, împăturești astfel încât să nu se vadă, introduci în urnă, predai ștampila și îți recuperezi actul. Totul durează, în medie, sub două minute, dacă nu sunt cozi.

Un vot este valid chiar dacă ștampila depășește conturul patrulaterului, atât timp cât nu atinge altul, sau dacă este aplicată de mai multe ori în același pătrat. Buletinul rămâne valabil și atunci când, pe lângă ștampilă, apar înscrisuri olografe făcute de alegător – legislația a fost clarificată special pentru a evita anularea involuntară a voturilor.

Pentru ca duminica să nu fie o cursă contra cronometru, autoritățile recomandă verificarea din timp a valabilității actelor, consultarea aplicației „Unde votez” pentru cea mai apropiată secție, evitarea intervalelor de vârf 10:00-13:00 și 17:00-19:00 și, mai ales, informarea corectă.

Ambele tabere politice și societatea civilă se așteaptă la o prezență ridicată, după o campanie în care sondajele au arătat o polarizare accentuată, iar personalități din cultură și sport au chemat electoratul la urne.

Turul al doilea este, prin definiție, momentul în care majoritatea absolută corijează sau confirmă distribuția fragmentată a primului tur. La 35 de ani de la primele alegeri libere, România parcurge un test de maturitate democratică: unul în care un lider al unui partid național-suveranist înfruntă un independent cu profil tehnocrat. I

---