Ce decizie a luat Ilie Bolojan în prima zi de guvernare. De ce cresc cotele de 5 % și 9 % și cum vor fi afectate prețurile

Şeful statului, care şi-a legat campania de promisiunea „fără TVA mai mare”, a refuzat vehement creşterea cotei standard de la 19 % la 21 %. De partea cealaltă, Bolojan a argumentat că o modificare a TVA este „inevitabilă” pentru echilibrarea bugetului şi pentru credibilitatea României în faţa Comisiei Europene. În cele din urmă, cei doi au ajuns la un compromis care a permis semnarea decretului de desemnare şi deblocarea crizei politice.

Planul convenit prevede păstrarea cotei generale de 19 % până la cel puţin 1 ianuarie 2026. În schimb, Guvernul Bolojan va ridica de la 1 august cotele reduse, astăzi de 5 % şi 9 %, cu excepţia produselor alimentare de bază şi a medicamentelor.

Printre domeniile vizate se află cărţile, manualele şi lemnul de foc (care urcă la 11 %), precum şi HoReCa, accesul la muzee, concerte, evenimente sportive, hrana pentru animale de companie şi vânzările de locuinţe sub 120 000 de euro (unde TVA va creşte la nivelul de 19 %).

Clauza de „activare automată” – barometrul toamnei

Protocolul de guvernare va include o clauză prin care, în luna octombrie, Ministerul Finanţelor va face o evaluare a încasărilor. Dacă datele arată că pachetul de măsuri – creşterea cotelor reduse, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc şi accizele mai mari la tutun – nu aduce cel puţin două puncte procentuale de PIB la buget, cota standard de TVA se va majora la 21 %, cel târziu la 1 ianuarie 2026.

Este, practic, o „armă cu bătaie întârziată” pe care Bolojan a reuşit s-o introducă pentru a linişti pieţele financiare şi Bruxelles-ul, fără să forţeze încălcarea angajamentului electoral al preşedintelui.

Citește și

Prea Mult Banciu live pe iAMnews.ro, 20 iunie, de la 20:00. Radu Banciu ia pulsul scenei politice și explică cum a ajuns Ilie Bolojan premier

Prea Mult Banciu live pe iAMnews.ro, 20 iunie, de la 20:00. Radu Banciu ia pulsul scenei politice și explică cum a ajuns Ilie Bolojan premier

Podcast I AM MEDIA, ediția a 27-a | Bogdan Apostu este invitatul din această săptămână al lui Victor Vrînceanu

Podcast I AM MEDIA, ediția a 27-a | Bogdan Apostu este invitatul din această săptămână al lui Victor Vrînceanu

România a închis anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3 % din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar Consiliul ECOFIN este pregătit să impună până pe 15 octombrie un calendar strict de corecţie. Păstrarea unui TVA scăzut în timp ce cheltuielile publice şi dobânzile cresc a devenit greu de susţinut. În context, „ajustarea fină” a cotelor reduse este văzută ca un semnal că Bucureştiul nu ignoră avertismentele Bruxelles-ului, dar nici nu apasă brusc pedala fiscală într-un moment de inflaţie persistentă.

Impactul imediat asupra consumatorilor şi mediului de afaceri

Creşterea TVA-ului la activităţi recreative şi culturale ar putea scumpi un bilet la concert sau la muzeu cu 5–10 lei, iar sectorul HoReCa estimează o majorare medie a preţurilor din meniuri cu 3–4 %. Pe piaţa imobiliară, dezvoltatorii spun că noile tranzacţii sub pragul de 120 000 de euro ar putea deveni mai puţin atractive, însă segmentul locuinţelor sociale rămâne protejat prin plafonul actual.

Marele câştigător al negocierii este coşul alimentar: TVA rămâne 9 %, iar producătorii din agricultură evită un şoc suplimentar. Economiştii avertizează totuşi că, dacă analiza din toamnă va forţa creşterea cotei generale, toate preţurile vor fi reindexate, iar inflaţia ar putea accelera din nou în primul trimestru al anului viitor.